În pofida măsurilor de reintegrare pe piaţa muncii, agenţii economici dau bir cu fugiţii cînd vine vorba să aibă angajaţi din rîndurile acestei etnii. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe parcursul ultimilor şase ani au fost angajate puţin peste 1.000 de persoane prin intermediul programelor instituţiei, şi alţi 500 de rromi la Bursele locurilor de muncă.

În România zilelor noastre nimeni nu îşi mai poate imagina că viaţa fără un loc de muncă poate fi uşoară. Dacă unii români aleg să emigreze pe meleaguri străine în căutarea unui trai mai bun, alţii fac tot posibilul pentru a duce aici, la ei acasă, o viaţă decentă. Mai sînt şi alţii care, deşi am intrat de ceva timp în mileniul III, îşi trăiesc viaţa după reguliile proprii - săraci lipiţi pămîntului, fără o slujbă stabilă şi cu copii care au abandonat şcoala chiar de la primul clopoţel. Aceasta este imaginea pe care o au mulţi despre rromi. De aceea, atunci cînd aceştia merg să se angajeze, mulţi agenţi economici autohtoni fug de ei ca de lepră şi refuză să-i angajeze. Situaţia este dramatică mai ales în marile aglomeraţii urbane. În pofida banilor alocaţi de stat pentru programele de incluziune socială, mai ales că numai în acest an, România a împrumutat aproape 60 de milioane de dolari de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, rromii îşi găsesc din ce în ce mai greu un loc de muncă. Aşa se face că Bursele locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromă organizate în acest an, în cinci mari oraşe din ţară, au fost anulate din cauza neprezentării angajatorilor. Pe de altă parte, puţinii angajatori prezenţi la aceste manifestări invocă lipsa şcolarizării candidaţilor. Foarte puţini dintre ei acceptă şi salariaţi necalificaţi, dar cu condiţia şcolarizării ulterioare. Dacă pentru unele meserii rromii ar trebui să aibă minim patru clase, pentru altele se solicită şapte clase. În cele mai multe situaţii, indiferent de ofertele de muncă puse la bătaie, prin lipsa calificărilor în meseriile solicitate, practic, rromii se autoelimină dintr-o competiţie, şi aşa acerbă, existentă de pe piaţa muncii.

Deşi nu face parte dintre judeţele fruntaşe în privinţa numărului comunităţilor de rromi, Constanţa se confruntă cu aceleaşi probleme atunci cînd vine vorba de angajarea acestor persoane. "În funcţie de pregătirea profesională participarea romilor pe piaţa muncii este mai uşor de realizat, fapt care, în final, conduce la îmbunătăţirea situaţiei acestei etnii. Prin programele şi serviciile oferite încercăm să ajutăm la reintegrarea în muncă a persoanelor de etnie rromă", a declarat purtătorul de cuvînt al AJOFM, Cristina Brînzoi.

O mie de rromi şi şase ani pentru un loc de muncă

Demarat cu surle şi trîmbiţe în 2005, programul “Caravana ocupării pentru romi”, derulat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Constanţa şi Agenţia Naţională pentru Rromi este, cel puţin deocamdată, un eşec. Priorităţile programului se referă la consilierea şi informarea persoanelor interesate să-şi găsească o slujbă, şi în special a femeilor, considerate o categorie defavorizată. De la vorbe la fapte este drum lung, fapt demonstrat şi de vizitele specialiştilor AJOFM în rîndul comunităţilor de rromi din mediul rural. Pe parcursul celor 40 de descinderi în teritoriu au fost consiliate 2.174 de persoane, 262 înscrise în baza de date a AJOFM însă, la final, doar 150 de rromi au ajuns în cîmpul muncii. Statistica demonstrează că pe parcursul celor patru Burse ale locurilor de muncă derulate la malul mării, au fost angajate doar 500 de persoane. Pe de altă parte, prin intermediul programelor de ocupare a forţei de muncă derulate la nivelul instituţiei constănţene, începînd din anul 2001 au fost încadraţi pe piaţa muncii 1.100 de etnici rromi. Totuşi, indiferent dacă este vorba de Burse sau cursurile de formare profesională, programe derulate periodic de AJOFM, rromii nu prea dau în brînci să-şi îmbunătăţească traiul. "Deşi spun că vor să muncească, dar nu au unde, mulţi rromi refuză să participe la acţiunile derulate de noi. Prin aceste vizite în rîndul comunităţilor, parte a strategiei Executivului pentru reducerea şomajului la nivel naţional, încercăm sprijinirea categoriilor defavorizate. Pe parcursul întîlnirilor cu rromii am încercat să identificăm problemele cu care se confruntă această etnie, mai ales că cel puţin în zonele rurale, majoritatea trăiesc din ajutoarele sociale de la stat", a mai afirmat Cristina Brînzoi.