Cancelarul german, Angela Merkel, a sosit ieri la Atena, în prima sa vizită în capitala Greciei de la începutul crizei datoriei elene, o vizită marcată de manifestanţii împotriva austerităţii cerute de Germania, principalul contributor la bugetul UE. Centrul Atenei a fost sub stare de asediu, peste 6.000 de poliţişti fiind mobilizaţi pentru a se evita degenerarea manifestaţiilor prevăzute de sindicate, de partidele de stânga şi de dreapta naţionalistă. La sosirea Angelei Merkel la aeroport, mii de manifestanţi, printre care o delegaţie a partidului german Die Linke, stânga radicală, erau adunaţi în piaţa Syntagma, în faţa Parlamentului. ”Afară cu imperialiştii”, ”Nu celui de-al IV-lea Reich” era scris pe bannerele protestatarilor ostili vizitei Angelei Merkel, considerată responsabilă pentru măsurile dure de austeritate impuse grecilor. Majoritatea manifestanţilor au răspuns la apelul celor două mari confederaţii sindicale, GSEE şi Adedy şi al principalului partid de opoziţie, Syriza, stânga radicală. Pe parcursul vizitei sale la Atena, Angela Merkel a fost primită de preşedintele elen, Carolos Papoulias, după care, în compania premierului Antonis Samaras, s-a întâlnit cu oameni de afaceri greci şi germani. Cancelarul german a salutat ”eforturile şi progresele realizate de Grecia”, exprimând dorinţa ca această ţară care se confruntă cu grave dificiltăţi financiare să rămână în Zona Euro.
Creditorii internaţionali ai Greciei iau în considerare extinderea cu doi ani a termenului până la care ţara trebuie să-şi îndeplinească ţintele de reducere a deficitului bugetar, iar timpul suplimentar ar putea fi finanţat fără fonduri suplimentare de la Zona Euro, a afirmat ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras. Reprezentanţii UE, BCE şi FMI discută acum prelungirea cu doi ani, le-a spus jurnaliştilor oficialul elen. Acesta a adăugat că Grecia ar putea beneficia de pe urma substanţialelor economii ca rezultat al scăderii costurilor de împrumut ale Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). Grecia a reluat, săptămâna trecută, negocierile cu creditorii internaţionali, UE, BCE şi FMI, vizând deblocarea următoarei tranşe de împrumut, de 31,5 miliarde de euro, în schimbul noilor măsuri de austeritate ce prevăd economii de 13,5 miliarde de euro.
Liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, a dat Greciei termen până pe 18 octombrie, data următorului summit european, pentru a-şi arăta determinarea cu privire la reformele promise în schimbul ajutorului din partea creditorilor ei internaţionali.