CE FACE ORDINE ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNIEI Comisia Europeană (CE) a ajuns în sfârşit la concluzia că, în România, problema incompatibilităţii aleşilor locali este una gravă, dar mai ales că legislaţia din ţara noastră contravine unor normative şi directive europene. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a primit de la CE o scrisoare prin care este înştiinţat că instituţia pe care o conduce interpretează abuziv legislaţia în ceea ce priveşte aleşii locali pe care i-a declarat incompatibili, profitând de contradicţii ale actelor normative. „CE nu face decât să confirme ceea ce eu şi aleşii locali cerem de câţiva ani. Am spus inclusiv faptul că România trebuia, după anul 2007, să alinieze legea ANI la legislaţia europeană, pentru că aşa ne-am angajat când am devenit membri ai UE. Din nefericire, acest lucru nu s-a întâmplat şi suntem în situaţia în care mii de aleşi locali sunt declaraţi incompatibili pentru că reprezintă în diverse asociaţii de dezvoltare comunităţile care i-au trimis în acele funcţii pentru a le reprezenta interesele”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu. El a dat exemplul RAJA SA, care este sub autoritatea CJC şi care, prin asocierea în Asociaţia de Dezvoltare Dobrogea cu diverse autorităţi locale prin cooptarea reprezentanţilor lor în Adunarea Generală a Acţionarilor, a accesat, până în prezent, aproximativ 300 de milioane de euro, nu numai pentru judeţul Constanţa, ci şi pentru judeţele limitrofe din Regiune.

AMNISTIA, SOLUŢIA PENTRU ALEŞII LOCALI INCOMPATIBILI „Atât directorul ANI, cât şi Parlamentul României trebuie să răspundă prin modificarea legislaţiei, în sensul scrisorii CE. În toată Europa, consilierii locali, orăşeneşti, primarii, preşedinţii de CJ, de districte, de regiuni sunt obligaţi să facă parte din acest tip de structuri regionale care implementează proiectele finanţate cu bani europeni”, a spus preşedintele CJC. El a subliniat că România este obligată să găsească şi o soluţie pentru miile de aleşi locali care, în prezent, se află în instanţă din cauza incompatibilităţii date de ANI. „Se poate da amnistia administrativă, care poate fi cuprinsă în noul text al legii, închizându-se astfel toate procesele aflate pe rol”, a explicat preşedintele CJC. Fără amnistie, dosarele îşi vor urma cursul şi vor ajunge, pe baza Tratatului de la Nisa, la Curtea de la Luxembourg, singura instanţă care judecă astfel de conflicte legislative. Tratatul de la Nisa, pe care România l-a adoptat înainte de a deveni ţară membră a UE, spune că, atunci când o lege a unei ţări membre UE contravine unei legi europene, câştig de cauză are legea europeană. Este şi aceasta o soluţie, dar este una greoaie şi nu rezolvă nedreptăţile la care vor fi supuşi numeroşi aleşi locali pentru simplul fapt că au reprezentat comunităţile în conformitate cu un act normativ care se bătea cap în cap cu o altă lege.