PIERDERI PE ALTARUL ŞTIINŢEI O capsulă spaţială rusească având la bord şoareci, şopârle şi melci a revenit pe Terra, duminică, după o lună petrecută în spaţiu, în cadrul unui proiect de cercetări ştiinţifice realizate în vederea unui zbor către Marte. Capsula Bion-M, frânată de o paraşută, a aterizat cu bine în regiunea Orenburg, la o distanţă de 1.200 de kilometri sud-est de Moscova. La bordul ei s-au aflat 45 de şoareci, opt gerbili, specie de rozătoare mici din Mongolia, 15 şopârle, 20 de melci şi alte organisme vii, plasate în compartimente separate şi sub supraveghere video permanentă. La bordul capsulei au mai fost transportate icre, microorganisme, seminţe de plante, pentru a studia efectele imponderabilităţii asupra evoluţiei lor. ”Este pentru prima dată când animale au fost trimise singure în spaţiu pentru o perioadă atât de lungă” a declarat Vladimir Sytchov de la Institutul de Cercetări Biomedicale, coordonatorul acestui program. Savantul rus consideră că experimentul a fost, în mod global, o reuşită, chiar dacă nu toate animalele au supravieţuit. ”Toate şopârlele sunt vii. Am recuperat în viaţă mai puţin de jumătate dintre şoareci. Din păcate, am pierdut toţi gerbilii, din cauza unei probleme tehnice”, a precizat cercetătorul rus. Toate celelalte organisme trimise în spaţiu s-au întors în viaţă pe Terra.

Obiectivul principal al experimentului este de a studia consecinţele pe care le are sejurul în spaţiu asupra organismelor vii. ”Vrem să aflăm până la ce punct organismul nostru se adaptează la condiţiile de imponderabilitate şi să înţelegem ce trebuie să facem pentru a asigura supravieţuirea astronauţilor în timpul zborurilor spaţiale îndelungate”, a declarat, înainte de decolarea capsulei Bion-M, directorul de programe spaţiale de la Roskosmos, Valeri Abraşkin. Potrivit reprezentanţilor CNES (centrul francez de studii spaţiale), partener al acestui program, proiectul permite depăşirea unei etape suplimentare şi decisive în adaptarea omului la condiţiile de imponderabilitate. Un alt experiment a constat în plasarea pe suprafaţa externă a capsulei spaţiale a unor plăci din bazalt conţinând spori bacterieni, pentru a studia ipoteza potrivit căreia viaţa de pe Terra a venit din spaţiu. Rozătoarele erau identificate prin intermediul unui senzor electronic implantat sub piele. Alte animale din acelaşi grup, rămase la sol, vor permite realizarea de comparaţii în ceea ce priveşte evoluţia ţesuturilor, a sistemului nervos şi a scheletului.

ADAPTARE PENTRU MISIUNI LUNGI Un experiment similar a fost realizat în 2007, atunci când au fost trimişi în spaţiu, pentru 12 zile, gerbili, şopârle, melci, miriapode, larve de insecte şi gândaci. Ruşii au folosit şi în trecut animale pentru a pregăti misiuni spaţiale cu echipaje umane la bord. Astfel, mai multe maimuţe au petrecut anumite intervale de timp în spaţiu, pentru a pregăti misiunile spaţiale la bordul staţiei sovietice MIR şi apoi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Dacă vă aduceţi aminte, primul experiment sovietic de acest tip a fost zborul în spaţiu al căţeluşei Laika, în anul 1957, care a precedat primul zbor spaţial al unui om, Iuri Gagarin, patru ani mai târziu. Căţeluşa a murit după câteva ore petrecute în spaţiu.

Ruşii speră de multă vreme să organizeze o călătorie pe Marte şi speră să demareze, în 2030, instalarea pe Lună a unei baze intermediare care ar putea fi folosită pentru zborul spre Planeta Roşie. Problemele recente cu care s-a confruntat programul spaţial rusesc, marcat de eşecul din 2012 al unei sonde lansate spre unul dintre sateliţii lui Marte, ar putea să întârzie, totuşi, demararea acestor proiecte spaţiale. În cadrul programului franco-rus, un alt zbor este prevăzut pentru anul viitor, a declarat Guillemette Gauquelin-Koch, coordonatoarea departamentului de ştiinţe ale vieţii din cadrul CNES.