Autismul este rezultatul unor anomalii în procesul de formare a anumitor structuri cerebrale din perioada fetală, descoperire care poate duce la diagnosticarea mult mai precoce a sindromului. Acest studiu identifică o anumită dezorganizare în arhitectura cerebrală a copiilor cu autism. ”Dacă această concluzie va fi confirmată şi de alte studii, putem deduce că reflectă un proces care se produce cu mult timp înainte de naştere”, a explicat Thomas Insel, director al Institutului american pentru Sănătate Mentală. Aceste rezultate demonstrează importanţa unei intervenţii precoce pentru tratarea autismului, sindrom care afectează un copil din 88 în SUA. Totodată, circa 700.000 de persoane diagonsticate cu diverse forme de autism trăiesc în Marea Britanie. ”Dezvoltarea cerebrală a fetusului din perioada sarcinii cuprinde formarea cortexului sau scoarţa cerebrală, constituită din şase straturi distincte de neuroni”, a afirmat doctorul Eric Courchesne, director al Centrului de Excelenţă în tratarea Autismului din cadrul Universităţii California de la San Diego, co-autor al acestui studiu.
Cercetătorii americani au descoperit o serie de anomalii în dezvoltarea straturilor scoarţei cerebrale la majoritatea copiilor diagnosticaţi cu autism. Medicii au analizat eşantioane de ţesut cerebral provenite de la 11 copii cu autism decedaţi la vârste între 2 şi 15 ani. Au comparat rezultatele apelând la un grup martor de 11 copii fără autism. Cercetătorii au analizat o serie de 25 de gene care funcţionează ca biomarkeri pentru anumite tipuri de celule cerebrale din componenţa diferitelor straturi ale scoarţei şi au constatat că aceşti biomarkeri lipsesc din creierul a 91% dintre copii care sufereau de autism, comparativ cu doar 9% pentru copiii din grupul martor. Semnele dezorganizării celulelor cerebrale sunt vizibile sub forma unor pete de cinci până la şapte milimetri lungime, la diferite niveluri, în diferite straturi ale scoarţei din regiunea lobului frontal şi din regiunea lobului temporal. În acest regiuni se află centrii funcţiilor sociale, ai emoţiilor, comunicării şi ai limbajului, adică exact acele funcţii afectate în cazurile de autism. Printre altele, faptul că aceste anomalii sunt rare şi nu afectează ansamblul cortexului îi permite creierului să reconstituie legăturile neuronale afectate, folosind ţesut sănătos din cadrul scoarţei.