Pentru aromânii din Peninsula Balcanică, dar şi pentru cei de pe malul stîng al Dunării, tradiţiile şi portul popular sînt de sute de ani principala formă de păstare a identităţii culturale. Consideraţi descendenţi ai romanităţii orientale, vlahii au reuşit să prospere de-a lungul timpului, însă istoria turbulentă a Balcanilor i-a împrăştiat în toate colţurile lumii. La fel ca şcolile şi bisericile ridicate în Grecia şi Macedonia cu sprijinul autorităţilor de la Bucureşti încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, tradiţiile transmise prin intermediul costumelor populare străvechi, au reuşit să păstreze vie istoria unui popor cu adevărat remarcabil. În multe zone ale Europei de Sud - Est aromânii fac eforturi disperate pentru a supravieţui, mai ales că limba transmisă de generaţii pe cale orală este în pericol de dispariţie. Potrivit profesorului Hristu Cîndroveanu, zeci de mii de aromîni din sudul Dunării nu sînt nici măcar recunoscuţi de autorităţile statelor în care trăiesc.

A devenit o tradiţie ca de 13 ani, în perioada 25 -27 august, la iniţiativa Fundaţiei Cultural - ştiinţifice Aromâne “Andrei şaguna”, Constanţa - oraşul cu cei mulţi aromâni din ţara noastră - să găzduiască sub genericul “Zilele Culturii Aromâne”, cea mai importantă manifestare pentru conservarea şi transmiterea tradiţiilor acestei populaţii. Aşa se face că la sfîrşitul săptămînii trecute, cea de-a XIII - a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor Aromân “Părinteasca Dimîndare” şi simpozionul ştiinţific “Perenitatea vlahilor în Balcani - istorie şi civilizaţie aromâneasca”, s-a desfăşurat cu sprijinul Academiei Române, pentru prima dată în istoria sa, atît la malul mării, cît şi la Bucureşti. După deschiderea oficială pe scena Societăţii Române de Radiodifuziune din Bucureşti, Festivalul Internaţional de Folclor Aromânesc “Părinteasca Dimîndare” a continuat, sîmbătă, la Constanţa. Pe esplanada din faţa Radio Constanţa, numeroşii turişti prezenţi au urmărit evoluţia ansamblurilor folclorice ale societăţilor culturale ale aromânilor din Macedonia şi România. “Este o dublă manifestare de amploare pe care o organizăm anual, iar pe lîngă evidenţierea tradiţiilor aromânilor - mă refer la frumuseţea şi originalitatea dansului, autenticitatea portului popular - reuşim să realizăm punţi de legătură cu oameni din diferite zone ale Balcanilor. Patrimoniul cultural european ar fi mai sărac fără tezaurul aromânesc, dar şi fără această zestre reprezentată de cultura unor grupuri etnice cunoscute în toată lumea, cum este cazul catalanilor sau bascilor”, a declarat rectorul Universităţii “Andrei şaguna” din Constanţa, prof. univ. dr. Aurel Papari. Bucuroşi să vorbească în limba maternă, aromânii din cadrul ansamblului folcloric “Dor”, din comuna tulceană Sarighiolul de Deal, au încîntat audienţa cu un program artistic din care nu au lipsit dansurile tradiţionale, dar şi o paradă a portului popular. “Am venit în fiecare an la Constanţa şi am reuşit să prezentăm tradiţiile şi obiceiurule noastre păstrate cu sfinţenie. Încercăm să insuflăm tinerilor spiritul păstrării valorilor autentice, să înţeleagă şi să contribuie la păstrarea acestui patrimoniu de sute de ani”, a declarat coordonatorul ansamblului, inginerul Dumitru Caimacam.

“Aromânii pot vorbi limba aromână, însă trebuie să fie mîndri că sînt români”

La simpozionul “Perenitatea vlahilor în Balcani - istorie şi civilizaţie aromâneasca”, organizatorii au reuşit să aducă o serie de personalităţi din ţară şi străinătate în cadrul unor mese rotunde pe teme de lingvistică, etnologie, sociologie şi literatură. Preşedintele Fundaţiei Cultural -ştiinţifice Aromâne “Andrei şaguna”, Aurel Papari, a precizat că după cuvîntul de deschidere al vicepreşedintelui Academiei Române, istoricul Dan Berindei, manifestarea a fost onorată de Constantin Bălăceanu Stolnici, Neagu Djuvara, directorul Institutului de Antropologie al Academiei, Cristina Glavce, dar şi de reprezentanţii Societăţii de Cultură Macedo - Română, cea mai veche organizaţie neguvernamentală din ţara noastră. Pe parcursul manifestării, participanţii au discutat şi despre tentativa unei părţi a minorităţii aromâne din România de a obţine statutul de minoritate naţională. “A fost subliniată, încă o dată, periculozitatea de a declara aromânii din ţara noastră o minoritate. Sînt cel mult o minoritate cultural - lingvistică, nicidecum una naţională. Toată această discuţie despre limba sau dialectul aromân are mai multe ramificaţii. Dacă mergi în Italia, la Napoli, nu există cetăţean care să nu spună că vorbeşte napoletana, însă nu uită să spună cu mîndrie că este italian. Situaţia este identică şi în Sicilia. Aşadar, un aromân poate să spună că vorbeşte limba sau dialectul aromân, însă trebuie fie mîndru că este român”, a afirmat Aurel Papari. Pe de altă parte, rectorul instituţiei de învăţămînt constănţene a precizat că încercarea Comunităţii Aromâne din România are rolul de a scinda membrii comunităţii, cu atît mai mult cu cît, organizaţia desfăşoară de trei ani propriile manifestări legate de “Zilele Culturii Aromâne”. “Paradoxal, manifestările se desfăşoară tot în perioada 25 - 27 august. Cred că este vorba despre nişte oameni care încearcă să profite de pe urma acestei confuzii. Este o organizaţie în criză de identitate”, a încheiat Aurel Papari.