Nu de puţine ori, românii au fost aspru criticaţi că-şi administrează singuri unele medicamente atunci când sunt bolnavi şi că sfatul medicilor contează prea puţin. Ei consideră că, dacă au la îndemână internetul ori sfatul vecinilor sau al prietenilor, doctorii sunt aproape inutili. Problema este că din această cauză s-a ajuns fie la apariţia unor complicaţii, fie la ciuruirea scutului de apărare al organismului, în cazul înghiţirii antibioticelor. Medicii spun că administrarea antibioticelor nepotrivite în unele suferinţe nu face altceva decât să dăuneze grav organismului, nicidecum să-l vindece. De exemplu, mulţi apelează la antibiotice atunci când au unele viroze. Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof. dr. Matei Balş”, din Bucureşti, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a declarat ieri, la Constanţa, la o conferinţă de prezentare a rolului unui antibiotic în infecţiile severe (organizată de conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei” (SCJU) Constanţa şi Secţia Anestezie Terapie Intensivă (ATI), că sub nicio formă nu trebuie luate antibiotice în infecţiile virale, precizând că ele fac mai mult rău decât bine. “În jurul nostru este un scut format din germeni, din bacterii, şi în momentul când luăm antibotice pentru un germen agresiv, omorâm şi o parte din germenii care formează acest scut. De găurile din scut profită germenii aşa-zişi oportunişti. În acest caz, antibioticele nu mai sunt active. Din păcate, bacteriile sunt mult mai deştepte decât noi”, a declarat profesorul. Totodată, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel a vorbit şi despre existenţa Coaliţiei la nivel internaţional care şi-a propus ca până în 2020 să încerce să creeze noi antibiotice.

NOUTĂŢI MEDICALE Conferinţa de ieri a fost una importantă pentru medicii SCJU, dar nu numai. „Vorbim despre un preparat românesc, de la Antibiotice Iaşi, rebrănduit. Este un antibiotic vechi, descoperit în 1947, dar pe care în momentul de faţă, datorită proceselor şi manierelor de producţie mult mai sofisticate, l-au relansat, însă trebuie folosit cu cap, astfel încât bolnavii cu infecţii severe să poată fi trataţi cât mai mult timp. Nu vrem să-l pierdem (în sensul de a-şi pierde eficacitatea) şi pe ăsta”, a declarat profesorul. Este adevărat că produsul este în spitalele din România din 2003, însă au fost obţinute noi modificări în schema de utilizare, aprobată de forul competent în februarie 2014, iar în prezent, ea este promovată. Directorul medical al SCJU, dr. Mihnea Avram, a declarat că există o permanentă preocupare a unităţii sanitare de a creşte nivelul profesional al cadrelor medicale, de a fi în actualitate cu ultimele noutăţi medicale, dând exemplul tratamentelor în cazul infecţiilor grave. „Avem multe infecţii grave în spitale şi trebuie să fim la curent cu ultimele scheme în lupta contra microbilor. Şi la spitalul nostru se folosesc antibiotice de ultime generaţii, permanent se fac culturi pentru depistarea germenilor, astfel încât ei să fie distruşi de la început”, a declarat directorul medical al SCJU. Şeful Clinicii ATI a SCJU, dr. Victoria Bădărău, a spus că, în general, medicii ştiu să administreze antibiotice, dar sunt studii noi, atât în Europa, cât şi în SUA, care arată că sunt şi alte metode de administrare la pacienţii foarte grav bolnavi şi în special la pacienţii din Terapie Intensivă care necesită suport ventilator. „Atunci trebuie administrat antibioticul printr-un sistem special, sunt particule fine care trebuie să ajungă în arborele bronşic”, a declarat dr. Bădărău.