Venit la putere cu un discurs pro-rus, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a respins ideea unirii cu România, dar și decizia Curții Constituționale Moldovene, care a schimbat denumirea limbii moldovenești în limba română. Chiar dacă nu a existat vreun referendum sau consultare populară, controversatul șef de stat a anunțat că cetățenii moldoveni nu vor alipirea la România, iar țara noastră nu are oricum banii necesari pentru acest proiect. "În realitate, România nu are bani pentru un proiect atât de costisitor precum unirea. Nici noi nu îi avem. Împotriva unirii, după cum relevă sondajele, se pronunță circa 80% dintre cetățenii noștri. În plus, există problema Transnistriei și a Găgăuziei, care în acest caz vor obține dreptul la autodeterminare. Nu cred că SUA și UE vor dori să plătească pentru unificarea celor două țări, ceea ce amenință să destabilizeze situația în regiune, prin apariția de noi probleme și noi cheltuieli. Totul se face cu acordul tacit al majorității de guvernământ. Lansându-i pe unioniști în spațiul politic, aceasta dorește ca înaintea alegerilor să distrugă oponenții din partidele de dreapta, pe care mizează Washingtonul și Bruxelles-ul“, a răspuns Dodon. „Eu i-am retras cetățenia Republicii Moldova lui Băsescu și am inițiat amendamente la legislația care interzice partidele ce se pronunță pentru lichidarea țării. Nu am fost niciodată împotriva României, unde trăiesc prietenii și frații noștri, dar sunt împotriva lichidării statului moldovenesc", a acuzat Dodon.

Președintele modovean a amenințat că nu va admite ca actualul Parlament să modifice art. 13 al Constituției pentru a înlocui limba moldovenească cu limba română, demarând negocieri pentru a bloca această inițiativă. "Unii politicieni de pe flancul drept, precum și o parte din judecătorii Curții Constituționale se comportă ca mercenari plătiți din străinătate care urmăresc aducerea Legii Fundamentale a țării în conformitate cu proiectul unionist pentru lichidarea ulterioară a statalității moldovenești. Denumirea de limbă moldovenească este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre, constituie un element fundamental al identității și al matricei culturale a moldovenilor. Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde ar fi, are dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească. Partidul Socialiștilor are 24 de mandate în Parlament. Vom găsi încă 11 pentru a preveni modificarea Constituției", a scris Dodon pe pagina sa de Facebook. Problema denumirii oficiale a limbii de stat creează dispute în societatea moldoveană de mai bine de două decenii. În Declarația de independență din 27 august 1991 este statuată limba română ca limbă de stat. Totuși, în Constituția adoptată în 1994, în contextul unei majorități parlamentare filoruse, se menționează că limba de stat este așa-numita limbă moldovenească.