După doi ani de la cazul Castelu, autorităţile au înregistrat primele suspiciuni de antrax la o familie din Ostrov. Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică şi inspectorii din cadrul Direcţiei Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care au demarat o anchetă la faţa locului, susţin că cei doi membri ai familiei au fost internaţi după ce au consumat carnea unei capre infectate cu antrax. După ce au dezinfectat locul în care a fost sacrificat animalul, dar şi gospodăria proprietarului, veterinarii au trecut la vaccinarea animalelor din curţile oamenilor din zona afectată. Din primele cercetări, specialiştii afirmă că este vorba de o suspiciune de antrax cutanat, o formă vindecabilă, care se tratează cu antibiotice. Medicii Spitalului de Boli Infecţioase susţin că ultimul caz de antrax cutanat s-a înregistrat în urmă cu zece ani, în vreme ce o persoană a decedat în anul 1994.

Două persoane, soţ şi soţie, din satul Almalău, comuna Ostrov au ajuns ieri, la Spitalul de Boli Infecţioase (SBI) Constanţa cu suspiciunea de antrax, după ce au consumat carne de la o capră bolnavă. Imediat reprezentanţii Direcţiei Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi specialiştii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa au intrat în stare de alertă, mai ales că în 2005, zeci de persoane au ajuns în spital tot cu acest diagnostic. Specialiştii susţin că primele suspiciuni de antrax au apărut in momentul în care echipa DSVSA trimisă la faţa locului a prelevat ultimele resturi de carne. Veterinarii au rămas stupefiaţi atunci cînd au aflat întreaga poveste a sacrificării animalului. Totul a început după ce familia a rămas fără nicio sursă de hrană în gospodărie. Atunci s-au decis să recurgă la o ultimă soluţie pînă la procurarea resurselor necesare traiului. Au mers pe cîmp, la o stînă de oi, unde au sacrificat singura capră care le-a mai rămas în bătătură. După ce au stat de vorbă cu familia lovită de boală, medicii veterinari au început să caute resturile animalului pentru a preveni răspîndirea infestării cu antrax. Conducerea DSVSA susţine că deşi au apucat să mănînce din carnea infestată, aceasta nu a ajuns şi la vecini, aşa cum s-a întîmplat în urmă cu doi ani în localitatea Castelu. "Testele de laborator vor confirma toate supoziţiile noastre însă, după cum s-au prezentat aceştia, cu siguranţă este vorba de antrax. Cu toate că am mai găsit cîteva resturi din animalul sacrificat, nu am reuşit să găsim pielea acestuia, un indiciu important în analiza probelor. După ce au jupuit capra, au aruncat pielea pe cîmp", a declarat directorul adjunct al DSVSA Constanţa, dr. Gheorghe Dincă. În ultimii ani antraxul s-a extins cu repeziciune în Europa, mai ales după inundaţii, boala afectînd în special oamenii care lucrează cu animale. După retragerea apelor, microbii rezultaţi din descompunerea microorganismelor se infiltrează în pămînt, existînd pericolul de a contamina resursele de apă. "Sporii de antrax rămîn activi în sol chiar şi 30 de ani. Bacilul cărbunos nu este rezistent la căldură, murind în mai puţin de o oră la temperaturi de peste 500 de grade Celsius însă, în contact cu oxigenul, dezvoltă spori extrem de rezistenţi, care rămîn în organismul animal sau în produsele acestuia o perioadă lungă de timp", a mai afirmat Gheorghe Dincă. Veterinarii au trecut la dezinfecţia locului în care a fost sacrificat animalului, dar şi a obiectelor folosite la jupuirea şi tranşarea caprei. Cu toate că doar o singură persoană a intrat în contact cu animalul bolnav, medicii veterinari au revaccinat toate speciile receptive din satul Almalău.