La mulţi ani! Să dea Dumnezeu să avem mai mult spor în 2010, deşi toată lumea este sceptică… Gluma din titlu îi aparţine vărului meu, ziaristul Dan Constantin, care este redactor şef la „Jurnalul Naţional”. Ea face aluzie la faptul că anul care tocmai a început are două zerouri… Să fie de bine? Să fie un semn păgubos? Nici un gazetar nu poate ghici asta, însă unii analişti economici sau politici au încercat câteva previziuni încă de la sfârşitul anului trecut.

Vă întrebam în ultimul editorial, invitându-vă să reflectaţi, dacă vă simţiţi mai fericiţi, mai sănătoşi şi mai bogaţi după zvârcolelile electorale, sociale, economice şi politice dintre 2007 şi 2009. Întrebarea, desigur, era retorică, iar răspunsul previzibil, deşi mai există unii oameni, e drept, puţini la număr, care au prosperat în această perioadă! Analiştii în general, fie că ar fi români sau străini, sunt de părere că anul cu „doi covrigi”, va fi unul de cotitură majoră, atât pentru politica de stat, cât şi pentru economia mondială. Ei cred că, din cauza crizei financiare, liberalismul ca filozofie administrativă, după trei decenii de supremaţie în Europa Occidentală şi America, şi-a încheiat epoca de glorie, iar teoria „statului minimal” nu va mai fi valabilă de acum înainte. Sunt citate ca exemple toate marile economii ale lumii, care au depăşit pragul cel mai grav al crizei printr-o politică de tip „intervenţionist” a statului. Aşa stând lucrurile, este nevoie nu de o reformă formală, demagogică, precum cea propusă de Traian Băsescu în România, ci de reconstruirea unui stat care reglează mecanismele economice, aidoma unui arbitru ce dirijează un meci de fotbal. Valul de naţionalizări petrecute în Occident anul trecut, cu scopul salvării de la faliment a mai multor companii şi instituţii bancare a arătat creşterea ponderii statului, ca actor în jocul politic şi economic. Nu se pune problema revenirii la socialism, ci o schimbare de raporturi în aşa numitul „parteneriat public-privat.” Dar pentru asta îţi trebuie un guvern puternic, destoinic şi cu o solidă majoritate parlamentară… Din păcate pentru noi şi pentru anul dificil pe care îl începem, cabinetul „Boc IV” nu are niciuna dintre aceste calităţi!

Marea problemă a României de astăzi, după cum observau recent atât Ilie Şerbănescu, cât şi Cristian Pârvulescu, este că am intrat în capitalism de prea puţin timp şi ne vedem deja nevoiţi să schimbăm regulile jocului din mers. În plus, statul nostru actual este „privatizat” prin clientelismul politic al PD-L-ului, de la nivelul unui prefect, până la portarul de noapte al unei şcoli. În asemenea condiţii şi cu o majoritate parlamentară atât de fragilă, având şi povara unui „preşedinte - jucător - premier”, ce reformă va reuşi guvernul Boc IV!?

Deşi toţi anii, începând cu 2001, au avut „doi covrigi”, Mircea Geoană a avut dreptate când a afirmat, la ultima sa apariţie televizată de anul trecut, că 2010 va fi un an extrem de complicat, din punct de vedere politic şi economic. Să încercăm, totuşi, să ne păstrăm un dram de optimism, deşi primele măsuri luate de Emil Boc, ca şi valul de scumpiri care urmează, despre care voi vorbi mâine, nu ne lasă prea multe speranţe!