România poate deveni o imensă ruină în eventualitatea în care țara noastră ar fi lovită de un cutremur devastator. Reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) trag un semnal de alarmă! Trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi de un viitor cataclism. Infrastructura este puțin spus deficitară, iar echipamentele pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur sunt slabe sau deloc.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 de răniţi, 35.000 de familii sinistrate şi 32.900 de locuinţe prăbuşite sau grav avariate", se arată în introducerea capitolului care prezintă riscurile naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Să fim pregătiți pentru ce poate fi mai rău! „Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică", se mai arată în acest proiect.

Salvatorii sunt neechipați și nepregătiți! O mare problemă este generată de: „Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi. Trebuie să trecem și la intensificarea activităţilor de prevenire prin educarea populaţiei, mai susțin reprezentanții IGSU.

În Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei. Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări.