Te simţi neliniştit, ai o „gheară” în piept, nu poţi să respiri bine, eşti îngrijorat, tulburat, nu ai energie? Este posibil să suferi de anxietate. Anxietatea este o tulburare care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, afirmă Petronela Nechita, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola. ''Anxietatea este o emoție pe care am trăit-o toți, în numeroase situații de viață. Intensitatea ei variază de la ușoară la severă, iar formele de manifestare sunt dintre cele mai diverse. Având cauze multiple și forme de manifestare diverse, tratamentul diferă de la individ la individ. Îngrijorările și anxietatea pot avea legătură cu un aspect al vieții sau cu toate aspectele vieții unei persoane. Uneori ne putem îngrijora de siguranța personală sau de siguranța și sănătatea celor dragi nouă. Alteori putem avea sentimentul că ceva rău ni se poate întâmpla în viitorul apropiat. Tulburările anxioase sunt caracterizate prin frică și îngrijorare constante și copleșitoare, trăiri care pot să epuizeze individul de energie. Anxietatea este o stare accentuată de neliniște, de frică fără obiect. Pe lângă simptomele psihice, anxietatea este caracterizată și de simptome respiratorii, cardiovasculare, gastrointestinale, neurologice, musculare", explică Petronela Nechita.

Ea arată că palpitațiile, transpirația, senzația de nod în gât, dificultățile de concentrare, starea de încordare sau tensiune musculară, iritabilitatea sau starea de nervozitate, agitația sau nerăbdarea, starea de slăbiciune, oboseala sau tulburările de somn sunt manifestări specifice. "În adolescență, anxietatea este legată în general de relații emoționale și de performanța școlară. La maturitate, ea este legată de situația financiară și de copii, iar la vârstnici este în strânsă legătură cu sănătatea. Tulburările anxioase sunt clasificate în fobii, tulburări de panică, agorafobii, tulburări obsesiv-compulsive, reacții acute la stres, tulburări de stres post-traumatic și tulburări anxioase cauzate de o afecțiune medicală. În apariția anxietății sunt implicați atât factorii psiho-sociali - deces, divorț, abuzuri, schimbarea locuri de muncă și altele - cât și genetici. Tulburările anxioase sunt mai frecvente la femei decât la bărbați, iar Organizația Mondială a Sănătății pentru România menționează că un român din 27 suferă de anxietate. OMS estimează că până în 2020 depresia și anxietatea vor deveni principalele cauze de invaliditate în muncă și cele mai frecvente afecțiuni ale populației", mai arată Petronela Nechita.

Medicul subliniază că tulburările psihice, printre care și anxietatea, se asociază cu un stigmat care face ca populația afectată să nu caute sprijin la specialiști. ''Un suport și un tratament adecvate pot remite simptomele anxioase și pot preveni recăderile. Dincolo de rezistența sau vulnerabilitatea la stres a fiecăruia, contează foarte mult și capacitatea și abilitatea fiecăruia de a gestiona stresul. Alternarea efortului cu relaxarea previne suprasolicitarea, iar capacitatea fiecăruia de a rezolva problemele la timp și cât mai complet previne acumularea lor și, implicit, previne stresul.

Tratamentul tulburărilor anxioase poate fi administrat doar de medicul psihiatru. Pe lângă medicația psihotropă se poate asocia și psihoterapia cognitiv-comportamentală pentru corectarea distorsiunilor gândirii și îndepărtarea comportamentelor nedorite. Stresul are efect cumulativ și crește starea generală de alertă a organismului. Rețeaua socială pe care ne-o construim singuri (prieteni, cunoștințe) poate reprezenta un sprijin în momente dificile. Este foarte important ca pacienții să se adreseze cât mai repede specialiștilor astfel încât tulburările anxioase să nu se cronicizeze. Anxietatea nu devine patologică decât în momentul în care depășește un anumit prag, definit pe baza unei modificări substanțiale a calității vieții", conchide medicul specialist psihiatru.