În urmă cu două zile, preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Renate Weber, fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu, ataca dur modificările aduse de Guvern, legii care permite procurorilor să intercepteze convorbirile telefonice, corespondenţa electronică sau să verifice conturile bancare ale unor presupuşi suspecţi. Renate Weber a afirmat, la data respectivă, că ordonanţa “încalcă flagrant dreptul la viaţă privată, unul din drepturile fundamentale ale omului şi lasă loc de uriaşe abuzuri. Adoptarea sa aruncă, practic, sistemul judiciar înapoi în anii '90, dacă nu chiar în anii '80". Ieri a venit rîndul unei alte organizaţii de apărare a Drepturilor Omului să critice noul act normativ aprobat de Executiv. Reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu Ordonanţa care modifică şi completează legea referitoare la organizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). APADOR-CH consideră că prin acest act normativ, a fost eliminată autorizarea judecătorească pentru accesul la sistemele informatice ale unor persoane, măsura urmînd a fi dispusă de procuror, şi s-a menţinut autorizarea procurorului în cazul măsurii supravegherii conturilor bancare. Conducerea asociaţiei este de părere că supravegherea conturilor bancare, precum şi accesul la sistemele informatice particulare reprezintă restrîngeri serioase ale dreptului la viaţă privată. APADOR-CH crede că astfel de măsuri trebuie să fie însoţite de garanţii reale, menite a proteja persoanele împotriva abuzurilor, în sensul ca această măsura să fie autorizată numai de un judecător independent şi imparţial, procurorul neîndeplinind cerinţele de independenţă şi imparţialitate necesare, care să aibă acces la toate informaţiile privind cazul respectiv. Apărătorii Drepturilor Omului susţin că informaţiile obţinute prin supravegherea conturilor bancare sau prin accesul la sisteme informatice pe baza autorizaţiei judecătoreşti să fie supuse aceluiaşi regim prevăzut de Codul de procedură penală pentru informaţiile obţinute prin interceptarea convorbirilor. Informaţiile care nu privesc fapta cercetată trebuie să fie arhivate cu obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra lor şi distruse la soluţionarea cauzei. De asemenea, APADOR-CH explică faptul că în cazul în care persoana cercetată nu este trimisă în judecată, ea trebuie informată cu privire la supravegherea la care a fost supusă. În consecinţă, APADOR-CH cere Parlamentului României ca, în procedura de aprobare a celor două ordonanţe de urgenţă menţionate, să modifice prevederile referitoare la supravegherea conturilor bancare şi la accesul la sistemele informatice, în sensul întăririi garanţiilor privind respectarea dreptului la viaţă privată.