Agenţia Spaţială Română (ROSA) a devenit, pe 22 decembrie, membră a Agenţiei Spaţiale Europene, cea mai importantă organizaţie interguvernamentală europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic, la activitatea căreia, în acest an, România trebuie să contribuie cu aproximativ 7,4 milioane de euro. \"Ca o ţară să devină membră în ESA trebuie să îndeplinească nişte parametri de performanţă foarte ridicaţi\", a declarat Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, vineri, într-o conferinţă de presă. El a precizat că, dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), după Cehia. Astfel, România va fi contributor şi proprietar al infrastructurii ESA. \"ESA returnează integral contribuţia financiară pe care o aduce o ţară la bugetul ei, sub formă de programe realizate de persoane juridice din ţara respectivă\", a spus Piso, precizând că acordul cu ESA conţine şi un acord de securitate între România şi ESA. Agenţia Spaţială Europeană are un buget anual de 4 miliarde de euro. Contribuţiile ţărilor membre la ESA se calculează printr-un sistem de proporţionalitate cu venitul naţional net, pentru o anumită perioadă de calcul. Astfel, contribuţia financiară a României la ESA pentru 2011 a fost calculată la 5,7 milioane de euro. Însă, ROSA fiind membru deplin la ESA doar din 22 decembrie, România trebuie să plătească pentru anul trecut circa 150.000 de euro (echivalentul celor zece zile până la sfârşitul anului). Pentru anul 2012 - întrucât între 2006 şi 2008 venitul naţional net s-a dublat -, contribuţia pe care România va trebui să o plătească la ESA se ridică la aproximativ 7,4 milioane euro. \"Această contribuţie este returnabilă integral. Contribuţia unei ţări la ESA are două componente. Una este cea obligatorie, cea pe care o plătim noi acum. Prin aceasta se plăteşte accesul la programul ştiinţific şi la programul general de tehnologie. În schimb, la programele opţionale (ale statelor care vor să facă o misiune spaţială de un anumit tip, n.r.) poate participa numai cine a contribuit. În mod obişnuit, contribuţia totală a unui stat membru ESA este cam de trei-patru ori mai mare decât contribuţia obligatorie. Adică, România, la un anumit moment, ar trebui să ajungă la aproximativ 30 de milioane de euro anual\", a explicat Piso. Pe tot globul, dacă normezi cheltuielile publice care se fac pentru spaţiu, ajungi la aproximativ 12 euro pe cap de locuitor. În SUA, cheltuielile publice civile pentru spaţiu sunt de aproximativ 120 de euro pe cap de locuitor, iar în Europa (cele 27 de state membre) - 17 euro pe cap de locuitor. În România, cheltuiala este de aproximativ jumătate de euro pe cap de locuitor, la fel ca în toate fostele ţări socialiste. Explicaţia este foarte simplă. Toate ţările din zonă au căzut din punct de vedere tehnologic după 1990. Sistemul spaţial tehnologic sovietic, în care aceste ţări cooperau, s-a dezintegrat şi ţările au rămas pur şi simplu în aer. Atunci, pentru noi este cu atât mai importantă aderarea la Agenţia Spaţială Europeană\", a spus Marius-Ioan Piso. El a precizat că Agenţia Spaţială Română doreşte ca această contribuţie la ESA să fie cât mai mare.

Ca membru al ESA, ROSA va lansa în spaţiu primul nanosatelit artificial românesc, numit GOLIAT. Satelitul trimis în spaţiu în cadrul unui program al Agenţiei Spaţiale Româneşti (ROSA) va fi lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pe 9 februarie, de la o bază din Guyana Franceză. În ianuarie 2011, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene, iar pe 22 decembrie 2011 România a devenit membru cu drepturi depline al ESA.