Comisia pentru Afaceri Legale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) critică România pentru ancheta parlamentară limitată desfăşurată în cazul închisorilor CIA şi cere o investigaţie serioasă în acest dosar. ”Serviciile secrete şi agenţiile de informaţii trebuie trase la răspundere pentru încălcarea drepturilor omului, prin tortură, răpiri, extrădări extraordinare”, potrivit unui proiect de rezoluţie adoptat miercuri de comisia APCE. Textul subliniază că ”faptele nu pot fi justificate prin recurgerea la secrete de stat”. În proiectul de rezoluţie adoptat la Paris, comisia prezintă şi concluzii privind anchetele judiciare şi parlamentare lansate după două rapoarte ale lui Dick Marty, în care au fost numite guvernele europene care ar fi găzduit închisori secrete ale CIA sau ar fi colaborat la extrădări extraordinare. Astfel, comisia critică parlamentele din Polonia şi România, care ”s-au limitat la anchete al căror principal scop pare să fi fost apărarea poziţiei oficiale a autorităţilor naţionale”. În aceste condiţii, APCE cere autorităţilor judiciare române să lanseze o anchetă serioasă, după acuzaţiile de răpiri şi detenţie secretă.

LAUDE LA ALŢII Proiectul de rezoluţie salută ancheta parlamentară din Lituania, care a confirmat existenţa a două centre secrete de detenţie ale CIA, notând în paralel că nu poate preciza dacă deţinuţi au fost aduşi acolo, dacă au fost supuşi la rele tratamente sau dacă înalţi oficiali lituanieni au fost la curent cu faptele. APCE salută, însă, ”anchetele efectuate cu profesionalism în Germania şi Italia, care au adus clarificări considerabile cu privire la răpirea lui Khaled el-Masri şi a lui Abu Omar”, dar regretă că Guvernul a ascuns de o comisie parlamentară de anchetă din Germania anumite informaţii, astfel încât comisia nu şi-a putut completa lucrările. Organizaţia salută şi acordurile amiabile obţinute cu presupusele victime în Marea Britanie şi cere tuturor părţilor să convină asupra unei scheme de lucru în ancheta Gibson asupra torturii, în prezent în curs de desfăşurare, salutând şi eforturile depuse de grupul parlamentar format din toate partidele în vederea stabilirii adevărului. Comisia se declară surprinsă că Parlamentul Fostei Republici Iugoslave Macedonia a considerat că nu este necesar să lanseze o anchetă asupra cazului El-Masri, în lumina descoperirilor făcute în alte anchete şi cere autorităţilor să iniţieze o anchetă serioasă, în urma acuzaţiilor detaliate de răpiri şi detenţii secrete.

COOPERARE AMERICANĂ Comisia mai cere procurorilor din Lituania, Polonia, Portugalia şi Spania \"să persevereze în aflarea adevărului\" şi le solicită autorităţilor din SUA să coopereze. Raportul va fi dezbătut de APCE în sesiunea de toamnă, la Strasbourg (3-7 octombrie). Luni, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Thommas Hammerberg, a cerut Lituaniei, Poloniei şi României să dezvăluie rolul pe care l-au avut în programul CIA de detenţie secretă şi tortură ce a vizat suspecţii de terorism. El a afirmat că închisoarea secretă a CIA din România ar fi fost deschisă în apropiere de Bucureşti, în 23 septembrie 2003, imediat după închiderea celei din Polonia, iar cel puţin un suspect de terorism a fost adus direct pe aeroportul Băneasa, pe timpul nopţii. Operaţiunile CIA ar fi continuat în România, peste doi ani. Autorităţile române, indiferent de culoarea politică, au negat constant şi vehement, de-a lungul anilor, acuzaţiile privind existenţa unor centre secrete ale CIA în România.