Directorul Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), Marius Postelnicescu, pare să înţeleagă situaţia apei de îmbăiere şi pe cea a beach-barurilor mult mai bine decît reprezentanţii acestei instituţii - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral - în teritoriu, el susţinînd declaraţiile de pînă acum ale Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) şi ale RAJA Constanţa despre calitatea apei de îmbăiere. Astfel, el a explicat că apa Mării Negre este bună pentru îmbăiere şi doar punctual, la staţia de epurare Eforie Sud sau de la Constanţa, se poate vorbi despre o calitate mai slabă, care însă nu pune în pericol sănătatea nimănui. Potrivit directorului ANAR, chiar şi în aceste două cazuri, conductele nu deversează lîngă mal, ci la cinci, chiar şapte kilometri în largul mării, iar zonele respective sînt semnalizate corespunzător cu pancarte prin care se atrage atenţia turiştilor că scăldatul este interzis. El a explicat că în zona litoralului românesc există patru staţii de epurare dintre care două funcţionează, una este în curs de modernizare, iar ultima în lucru. Şeful ANAR a menţionat staţia de epurare de la Midia Năvodari, pe care a apreciat-o ca fiind „o staţie foarte bună” şi pe cea de la Mangalia, o staţie de epurare modernizată în 2002 şi care funcţionează bine. În ceea ce priveşte staţia de epurare de la Eforie Sud, aceasta este în curs de modernizare, iar în acest caz apa menajeră epurată nu respectă toţi indicatorii fixaţi de standarde, adică se înregistrează încărcări mai mari decît cele cerute de standarde. Staţia de epurare aflată în lucru este cea de la Constanţa Nord. Postelnicescu a declarat că mai există o serie de staţii de pompare, care sînt sigilate şi care pot deversa în mare doar în cazurile de inundaţii sau de ploi abundente. „Atunci putem avea şi apă menajeră deversată în regim de urgenţă în Marea Neagră. Sigur că nu putem spune că apa din Marea Neagră este proastă, din contră, cele 42 de secţiuni monitorizate de ASP au relevat faptul că 30 de secţiuni au o calitate bună a apei, iar 12 o calitate satisfăcătoare şi, iată, în concluzie, putem spune că avem o apă bună”, a explicat el.

Cît despre plaje, directorul ANAR, în calitate de reprezentant al unei instituţii implicate în acţiunea de control intitulată „Parteneriat pentru Litoral 2008”, coordonată de Corpul de Control al Primului Ministru, a apreciat că, spre deosebire de 2007, plajele arată mult mai bine şi sînt mult mai curate, însă mai este mult de lucru în ceea ce priveşte mobilierul de turism, adică cel care se amplasează pe plajă şi constă în toalete, duşuri, beach-baruri, locuri de joacă pentru tineri.

Bucureştiul, cea mai mare sursă de poluare

Cea mai mare sursă de poluare a Argeşului, Dunării, Deltei şi chiar a Mării Negre este Bucureştiul. Principalul motiv pentru care toată otrava din metropolă se varsă în aceste ape, prin Dîmboviţa, este lipsa unei staţii de epurare funcţionale, potrivit dezvăluirilor recente din presa centrală. În prezent, circa 80% din apele uzate ale României, provenite de la principalele surse de poluare, ajung în rîuri şi, de aici, în mare, neepurate sau insuficient epurate. Numai anul trecut, în Dîmboviţa, au ajuns 370.000 de metri cubi de ape uzate, în care s-au identificat peste 25.000 de tone de fosfaţi, 500 de tone de detergenţi, o tonă de cianuri, cantităţile de azot, amoniu, uree sau fosfor depăşind de pînă la 40 de ori normele standardelor de calitate impuse la nivel european. Pînă în anul 2015, calitatea apei din România ar trebui să fie în conformitate cu normele UE. În prezent, doar 14 din cele aproape 400 de staţii de epurare din ţară îndeplinesc criteriile de performanţă impuse de Uniune, dintre care două se află la Constanţa. Pînă în 2013, pentru a corespunde standardelor impuse de oficialii europeni, România trebuie să investească aproximativ 8,6 miliarde de euro în sectorul de epurare a apelor menajere şi reziduale.