În 1996, în România a fost înfiinţat primul laborator de somnologie, la Institutul “Marius Nasta” din Bucureşti, şi abia atunci somnologia a început să fie cunoscută ca o problemă de sănătate. De atunci au apărut laboratoare şi în alte centre universitare consacrate, cum ar fi Timişoara, Cluj, Iaşi, dar şi Constanţa, laboratoare ce au ca destinaţie diagnosticarea Sindromului de Apnee în Somn (SAS) - afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin întreruperea temporară a respiraţiei. Reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie (SRP) consideră insuficient numărul laboratoarelor la nivel naţional, având în vedere numărul persoanelor afectate de SAS, în România, respectiv peste 540.000, asta dacă se face o comparaţie cu Germania, unde sunt peste 300 de laboratoare dedicate somnologiei. Medicii SRP sunt nemulţumiţi că autorităţile nu pun preţ mai mare pe această problemă, mai ales că bolnavii care suferă de SAS sunt expuşi unui număr mare de complicaţii, ajungându-se chiar până la decesul subit în somn. Laboratoarele înfiinţate nu sunt solicitate, şi asta pentru că nu toţi pacienţii diagnosticaţi cu SAS îşi permit tratamentul, care este extrem de costisitor, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu decontează nici măcar un leu. Dacă un consult este gratuit pentru bolnavii internaţi, iar pentru cei care doresc o investigare la cerere este de doar 80 de lei, tratamentele sunt câteva sute de euro, ajungând chiar şi până la 2.500 euro. “Am făcut numeroase demersuri, însă niciodată nu am primit niciun răspuns concret. Ne-au spus că nu este o prioritate naţională”, a declarat, ieri, la Constanţa, preşedintele SRP, prof. univ. dr. Florin Mihăiţan. Într-o serie de ţări, tratamentul este suportat de către autorităţile din sistem chiar şi cu 50%, iar în România nici 10% dintre bolnavi nu şi-l pot permite. Oamenii încep să se familiarizeze cu SAS, ştiu că au o suferinţă, se regăsesc în multe dintre semnele afecţiunii, ştiu ce complicaţii pot apărea, dar rămân neputincioşi din cauza faptului că veniturile sunt mult prea mici.

SEMNE ŞI COMPLICAŢII. Apneea în somn este o boală gravă, dar simplu de tratat, spun medicii. Printre simptomele în timpul nopţii precizăm sforăit persistent zgomotos, adevărate pauze în respiraţii, senzaţia de sufocare sau gâfâială, somn neodihnitor, vizite frecvente la baie, iar printre simptomele pe timpul zilei menţionăm dureri de cap matinale, somnolenţa în timpul zilei, capacitate redusă de concentrare, iritabilitate, adormire în timpul unor activităţi de rutină. Medicii spun că dacă sunt depistate aceste semne este bine ca respectiva persoană să meargă de urgenţă la un control de specialitate, în Constanţa funcţionând Laboratorul de Somnologie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Palazu Mare. “În cazul în care afecţiunea nu este tratată, pot apărea complicaţii precum accidente rutiere, profesionale, casnice, hipoventilaţie diurnă, hipertensiune arterială pulmonară, hipertensiune arterială sistemică, cord pulmonar cronic, atacuri ischemice cerebrale sau coronariene, scăderea libidoului, impotenţa, dar se poate ajunge până la moartea subită în somn”, a explicat directorul medical al Spitalului de Pneumoftiziologie Palazu Mare, dr. Elena Danteş.

LABORATORUL, DOTAT. La rândul său, managerul Spitalului, dr. Erdin Borgazi, a declarat că laboratorul a fost dotat din punct de vedere tehnic de către “Oxigen Puls” SRL şi beneficiază de un somnograf pentru diagnosticul SAS de tip obstructiv, central şi mixt şi AutoCPAP, un aparat pentru identificarea presiunii de tratament, iar echiparea laboratorului este cea standard unei rezerve de spital. Laboratorul de Somnologie Constanţa a fost înfiinţat deoarece în zona de S-E a României nu existau suficiente laboratoare active pentru diagnosticarea şi tratamentul SAS şi a afecţiunilor respiratorii cronice cu suport ventilator pentru cei aproape 15.000 de pacienţi din judeţul nostru, la care se adaugă şi cei aproximativ 20.000 de pacienţi cu SAS din judeţele limitrofe. Până acum, la Constanţa au fost analizate cazurile a 104 pacienţi, dintre care 70 au fost diagnosticaţi cu apnee şi doar trei dintre aceşti bolnavi urmează permanent tratamentul. Atât medicii, cât şi reprezentanţii SRP aşteaptă o implicare a autorităţilor din sistem, tocmai pentru ca suferinţa acestor bolnavi să poată fi stopată, iar riscurile de complicaţii să fie şi ele diminuate.