LEGĂTURI PERICULOASE Intensificarea crizei datoriilor suverane va afecta serios România. Într-un scenariu pesimist, PIB-ul va scădea cu 5% iar leul se va deprecia cu 15 - 20% în faţa euro, avertizează Fondul Monetar Internaţional (FMI), într-o notă publicată ieri. E o întoarcere la 180 grade faţă de finele verii, când şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer, declara hotărât că leul are un potenţial uriaş de creştere, la fel ca şi PIB-ul, a cărui creştere îi va face pe vecinii noştri sus-puşi, Cehia, Polonia şi Ungaria, să moară de ciudă. Acum, FMI vede cinci riscuri majore pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către băncile străine (oprirea fluxurilor de capital de la băncile-mamă către subsidiarele locale şi retragerea de fonduri), reacţia negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reformă, atragerea sub aşteptări a fondurilor europene şi blocarea accesului la pieţele financiare. „România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa reprezintă circa 40% din schimburile comerciale, iar sistemul bancar este controlat aproape în totalitate de bănci străine. În plus, împrumuturile în valută reprezintă 60% din totalul creditelor acordate sectorului privat”, potrivit FMI.

BĂNCILE, ÎN PERICOL! Luând în calcul experienţa (tragică) din 2008 - 2010, FMI apreciază că o scădere cu 5% a PIB-ului nu este exclusă; totodată, o depreciere cu 15 - 20% a leului în faţa euro, până la 5,4 unităţi, la fel de probabilă, ar afecta puternic portofoliile băncilor. Evident, ajungem la bani, iar analiştii Fondului spun că România ar putea fi nevoită să acceseze fondurile din acordul preventiv. „Criza a lăsat urme adânci în economia românească, iar PIB-ul va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni. Estimăm o creştere potenţială sub 2%, până în 2014, şi o accelerare treptată până la 3,1%, în 2017. Nivelurile de 5 - 6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii”. FMI a revizuit estimarea de creştere economică de la 2% la 1,4%, în 2012, şi de la 2,9% la 1,8%, în 2013. O altă mare problemă ridicată de FMI este accelerarea dezintermedierii financiare a marilor bănci străine: „Creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic. De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Ar putea fi necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea şi încep să-şi retragă depozitele”. Nu în ultimul rând, în opinia FMI, o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea lor, afectând suplimentar perspectivele de creştere.

REACŢII Analiştii economici au contrat declaraţiile reprezentanţilor Fondului, considerându-le drept exagerate. Economistul Daniel Dăianu spune că nu-i vorba de nerealism ci doar de nişte scenarii care au şanse foarte mici să se materializeze. Analistul Ionel Blănculescu merge un pic mai departe şi spune că raportul este o strategie de a forţa România să acceseze banii din acordul preventiv. Board-ul FMI a aprobat la finele lui septembrie cea de-a şasea evaluare a acordului cu România, disponibilizând a şaptea tranşă, în valoare de 513 milioane euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României, din martie 2011 şi până în prezent, este de 3,2 miliarde euro. Autorităţile n-au accesat încă niciun eurocent, preferând să se împrumute din pieţele financiare.