În contextul simulării modului în care ar interveni forţele de salvare în urma unui cutremur cu magnitudinea 7.5 în Vrancea, Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP) a dat publicităţii, în această dimineaţă, documente extrem de îngrijorătoare. Specialiştii de la INFP au făcut şi ei o simulare a modului în care s-ar propaga unda seismică, în ce zone ar putea exista cele mai multe victime şi unde se vor prăbuşi cele mai multe clădiri. În acest context, Constantin Ionescu, directorul INFP a declarat pentru antena3.o: „În cazul unui cutremur, noi avem rol de informare privind parametrii cutremurului în timp real. Practic, putem anunţa autorităţile cu 25 de secunde înainte de a veni unda puternică în Bucureşti, după aceea se primesc parametrii cutremurului, cum a fost şi cel din scenariu, de 7,5 grade la adâncimea de 140 de kilometri. Noi putem estima care a fost distribuţia intensităţior în teritoriu, faţă de zona epicentrală, astfel încât, în funcţie de intensitate, putem estima pagubele la clădirile civile. Zona Vrancea este cea mai afectată privind felul de percepţie al cutremurelor şi intensitatea la nivel de localităţi. După aceea se distribuie către Buzău, către nord (...) Dacă cutremurul ar fi noaptea, toată populaţia s-ar găsi în clădirile rezidenţiale şi atunci numărul victimelor ar fi mult mai mare faţă de situaţia când cutremurul s-ar produce ziua şi toată lumea ar fi la serviciu. După cum ştiţi, şcolile sau instituţiile publice sunt construite la un nivel de intensitate ridicat faţă de clădirile rezidenţiale. Pe partea de prevenţie, ar fi bine să se pună accentul privind cum ne comportăm la cutremur. Să nu ieşim din clădire când simţim cutremurul, să căutăm locul cel mai sigur din locuinţa noastră”, a precizat specialistul.