TRECE VREMEA… Au trecut aproape două săptămâni de la tragedia din „Colectiv“ și România pare să reintre, din păcate, în vechea matcă. Numărul victimelor incendiului a ajuns la 50, iar previziunile medicilor privindu-i pe cei internați în stare gravă sunt sumbre. Numărul protestatarilor care cer în stradă schimbarea clasei politice și responsabilizarea angajaților din sectorul public este în declin abrupt. Locul lor a fost luat, în mare parte, de câteva sute de simpatizanți ai diverselor partide, care încearcă acum să confiște mișcarea inițială. Nici la centrele de recoltare de sânge nu se mai îmbulzesc oamenii ca-n primele zile, deși medicii au precizat că este vital ca fluxul de donatori să rămână constant o perioadă mai lungă de timp. Iar clasa politică... nu pare să fi înțeles revendicările Străzii. Sau, dacă le-a înțeles, pare să încerce să le ocolească, așa cum a făcut în ultimii 25 de ani. Singura chestiune care merge în sensul dorit de Stradă, poate nu îndeajuns de rapid pentru ea, este reprezentată de anchetele care urmăresc stabilirea celor care se fac vinovați de producerea tragediei. Este important să punem punctul pe „i“, să aflăm cum s-a ajuns la pierderea a zeci de vieți și distrugerea altor sute, dar toate eforturile au fost în van dacă se pierde pe drum scopul principal pentru care au ieșit oamenii în stradă - schimbarea sistemului.

MUTĂRI TEHNO... POLITICE Responsabilitatea schimbării a fost pusă de protestatari în mâinile lui Klaus Iohannis. Chiar dacă provine și el din aceeași clasă politică, are șansa ca, prin deciziile pe care le ia acum, să dea un nou curs sistemului instaurat în ultimii 25 de ani. Din nefericire, primele mutări privind constituirea viitorului Guvern al României nu sunt foarte convingătoare. Ba chiar întăresc ideea că, de fapt, mișcările societății civile sunt folosite pentru a netezi drumul liberalilor către o guvernare la care atentează, cu complicitatea lui Iohannis, de la numirea lui acestuia în funcția de președinte al României. OK, a fost desemnat Dacian Cioloș ca premier tehnocrat - în ciuda evidentei sale poziționări în dreapta politicii românești, prin prisma relațiilor istorice apropiate cu partidele din acea zonă a spectrului politic. Gălușca asta poate fi înghițită, pe același principiu folosit în cazul lui Iohannis - să-i dăm omului șansa să dovedească faptul că este om de stat, nu politicianist. O șansă căreia Cioloș pare să-i fi dat cu piciorul prin faptul că prima sa mutare ca premier desemnat a fost să se întâlnească miercuri, dis-de-dimineață, cu liderii PNL, la sediul partidului din Modrogan, pentru ca la prânz să se vadă, la Palatul Victoria, cu premierul interimar Sorin Cîmpeanu. Abia seara, în jurul orei 19.30, după întrevederi cu UNPR, ALDE și UDMR, premierul desemnat a ajuns și la cel de-al doilea mare partid de pe eșichierul politic - PSD - pentru a solicita susținerea pentru viitorul Cabinet. Nu contestă nimeni ordinea în care Cioloș a ales să viziteze partidele. Ține de optica lui ce partid este mai important. Dar faptul că dimineață a vizat un partid, pentru ca apoi să meargă la sediul Guvernului și abia după zece ore s-a întâlnit cu reprezentanții celuilalt partid important ridică mari semne de întrebare cu privire la neutralitatea premierului desemnat... Cioloș nici măcar nu a încercat să mimeze echidistanța politică. Închipuiți-vă celălalt scenariu, în care un tehnocrat apropiat PSD ar fi vizitat social democrații prima dată. Ce iureș ar mai fi ieșit...

LIBERALII PUN CONDIȚII Revenind la "consultările" lui Cioloș, afirmațiile publice ale liberalilor de după întâlnirea cu premierul desemnat riscă să scoată iar oamenii în stradă. Atât reprezentanta vechilor liberali, Alina Gorghiu, cât și șeful foștilor pedeliști, Vasile Blaga, au arătat că au discutat cu Cioloș despre prioritățile viitorului Guvern, că premierul desemnat a fost de acord cu multe dintre punctele propuse de liberali și că ar fi acceptat unele dintre condițiile PNL pentru susținerea Cabinetului "tehnocratului". Surse apropiate discuțiilor indicau faptul că PNL ar fi impus ca din noul Guvern să nu facă parte niciun social democrat. Sperăm ca toate aceste deraieri politice ale premierului desemnat să fie bazate doar pe lipsa acută de intenții protocolare ale acestuia și nu pe afinități politice expuse fățiș, pentru că, în cazul celei de-a doua variante, se conturează clar ideea exploatării politicianiste a mișcărilor de stradă generate de tragedia din „Colectiv“ pentru definitivarea unei lovituri de palat care nu schimbă nimic în societatea românească, ci se limitează la o simplă rotație a cadrelor politice.