Aproape o treime dintre români au încredere în organizaţiile neguvernamentale, într-un context economico-social nefavorabil, pentru prima oară în 20 ani, nivelul de încredere fiind direct influenţat de nivelul educaţiei şi veniturile obţinute, potrivit Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Peste 26% din cetăţenii României declară că au încredere în ONG-uri, iar şase procente dintre ei au foarte multă încredere. Populaţia care manifestă cel mai înalt grad de încredere se încadrează în categoria de vârstă 30-44 de ani, sunt absolvenţi de învăţământ superior, au venituri mari - peste 1.960 de lei pe lună şi provin din oraşe de dimensiuni medii. Evoluţia încrederii în ONG-uri se menţine într-un trend ascendent, din anul 2001, când nivelul de încredere atingea valoarea de 13%, ajungând până în prezent la 32%. Cele mai cunoscute ONG-uri în rândul populaţiei sunt cele din domeniile social, educaţie, mediu, democraţie şi drepturile omului. UNICEF, Salvaţi Copiii, Crucea Roşie, Green Peace, Caritas, Pro Democraţia, AIESEC şi SMURD sunt considerate a fi cele mai utile ONG-uri. 48% dintre cetăţeni cunosc faptul că sistemul fiscal le permite direcţionarea a două procente din impozitul pe venitul anual către organizaţiile neguvernamentale, dar doar 17% au pus în aplicare acest mecanism. Profilul cetăţeanului care direcţionează 2% din impozitul pe venitul anual către un ONG se încadrează în următorul tipar: absolvent de colegiu sau facultate, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 44 de ani, aflat într-o funcţie de conducere, cu un venit peste 1.950 de lei lunar, având rezidenţă în oraşe cu 50.000 până la 200.000 de locuitori din Transilvania sau Bucureşti. Jumătate dintre cetăţeni sunt sau au fost membri ai cel puţin unei organizaţii, iar 23% dintre ei fac parte din ONG-uri, altele decât sindicate, asociaţii de proprietari, partide politice. Organizaţiile care au pierdut cei mai mulţi membri de-a lungul timpului sunt sindicatele. 11% dintre respondenţi au declarat că sunt membri, în timp ce 20 de procente au fost, dar nu mai sunt. Comportamentul civic şi filantropic este manifestat în România mai ales prin donaţii la biserică (33% dintre respondenţi alegând în mod repetat această metodă de implicare) şi în unele cazuri prin muncă în comunitate (pentru 15% dintre români). Doar trei procente dintre persoanele intervievate declară că au făcut voluntariat, în repetate rânduri, pentru organizaţii neguvernamentale, în timp ce 27% dintre români au jucat în mod repetat la loterie. Datele prezentate reprezintă rezultatul unei cercetări cantitative de tip omnibus realizată în rândul cetăţenilor, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, derulată de Mercury Research la comanda FDSC. Eşantionul este de tip probabilist multistadial, stratificat după regiunea de dezvoltare şi tipul de localitate, reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Eşantionul final este de 1.196 de persoane, eroarea maximă de eşantionare fiind de ±2,9 la sută. Culegerea datelor s-a făcut în intervalul 13-26 februarie. Cercetarea realizată face parte din proiectul \"Catalogul Societăţii Civile\" implementat de FDSC şi finanţat de Trust for Civil Society în Central & Eastern Europe şi reprezintă un prim pas în realizarea unei studiu de analiză asupra sectorului neguvernamental din România.