Aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, atrage atenţia, cu ocazia Zilei fără tutun – celebrată ieri - preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, prof. univ. dr. Florin Mihălţan. El spune că studiile arată că 89% dintre fumătorii din întreaga ţară şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. „Fumătorii cei mai înrăiţi se găsesc în zona adolescenţilor până la 35 de ani. Aproximativ 22,3%, în zona 18-35 de ani. Cei care fumează dimineaţa, în prima jumătate de oră, sunt dependenţi. Numărul de fumătoare s-a dublat în ultimii 20 de ani de la 11% la 22%”, a precizat Mihălţan.

FUMUL DE ŢIGARĂ CONŢINE PESTE 4.000 DE SUBSTANŢE CHIMICE DIFERITE, DINTRE CARE 60 SUNT SUBSTANŢE CANCERIGENE PENTRU OM - NICOTINĂ, ARSENIC, RADON, CIANURI, FENOL, DDT, AZBEST, BENZEN, MONOXID DE CARBON

Mihălţan a afirmat că mărirea preţului la ţigări a dus la scăderea numărului de fumători cu 4%, dar acest lucru nu a făcut ca numărul celor bolnavi din cauza fumatului să scadă. Preşedintele SRP a susţinut că numărul celor bolnavi din cauza tutunului se va micşora peste aproximativ 10-15 ani. În opinia sa, riscul ca un fumător pasiv să facă o formă de cancer este de 30%, factorii care măresc riscul fiind legaţi de spaţiul în care este expusă persoana, de numărul de fumători din încăpere, de frecvenţa cu care aceştia fumează, precum şi de prezenţa unei surse de ventilaţie. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB), Marian Banu, a susţinut că profesorii trebuie să comunice cu elevii fumători şi să-i convingă pe calea dialogului să se lase de fumat. „Se impune să le explicăm clar că fumatul este un viciu, să le spunem că pot fi consecinţe dure. Ne îngrijorează că asistăm la scăderea vârstei de fumat la 15 ani. Ce putem face? Trebuie să convingem elevii, părinţii, este o muncă delicată de lămurire, de convingere”, a subliniat Marian Banu. El consideră că ar trebui limitate posibilităţile ca elevii să cumpere ţigări, deşi există multe centre care vând ţigări lângă şcoli. „Educaţia anti fumat trebuie să înceapă la clasele primare şi apoi la cele gimnaziale. Problema este de a ne apropia de copii. Sunt cadre didactice care ies din clasă să fumeze, acestea nu sunt exemple bune pentru elevi\", a explicat reprezentantul IŞMB. Şi la Constanţa, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ), prin specialiştii Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate, a întreprins şi întreprindeo serie de acţiuni de informare în şcoli, astfel încât fumatul să nu mai constituie o „prioritate” pentru tineri atunci când vine vorba de distracţie.

STATISTICI Potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, trei sferturi dintre români se declară ca fiind nefumători, dar 36% dintre aceştia spun că au consumat tutun în trecut. Peste 60% dintre fumători declară că zilnic fumează între 11 şi 20 de ţigări. Aproximativ 36% fumează dimineaţa, în prima jumătate de oră după ce se trezesc, 15% fumează la cinci minute după trezire, 18% fumează în prima oră după ce se trezesc, iar 28% fumează la mai mult de o oră. Studiul a fost făcut pe un eşantion de 1.960 de persoane cu o vârstă de peste 18 ani, cu o eroare tolerată de plus sau minus 2,3%. La nivel global, la fiecare şase secunde o persoană moare din cauza fumatului. Un studiu al Centrului pentru Politici de Sănătate arată că anual 33.000 de români mor din cauza unor boli agravate de fumat.

CÂTEVA DINTRE CELE MAI FRECVENTE AFECŢIUNI GENERATE DE FUMAT: Şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul DSPJ Constanţa, dr. Loti Popescu, vorbeşte despre afecţiunile frecvente ce pot să apară în urma fumatului. Astfel, pot fi boli respiratorii: afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de expunere prenatală), creşte reactivitatea bronşică, din cauza acţiunii iritante, bronhopneumopatia cronică obstructivă, cancerul bronhopulmonar, astmul bronşic, infecţii respiratorii frecvente. De asemenea, pot fi boli cardiovasculare: hipertensiunea arterială sistemică, ateroscleroza, arteriopatiile obliterante ale membrelor, anevrismele arteriale, cardiopatia ischemică cronică, moartea subită etc. Nu trebuie uitate nici formele de cancer, care sunt peste zece la număr, nici influenţele asupra vieţii sexuale. Fumatul pasiv poate avea efecte la fel de grave, atât în cazul copiilor, cât şi al adulţilor.