Vaccinarea anti-HPV a pornit cu stângul de la bun început, campania de promovare fiind ca şi inexistentă. Atunci când a demarat imunizarea fetiţelor în şcoli, medicii s-au izbit de refuzul categoric al părinţilor. Prea târziu au apărut explicaţiile, prea târziu s-a încercat resuscitarea campaniei. Nimeni n-a mai crezut, şi în prezent părinţii nefiind convinşi că vaccinul ar face minuni în ceea ce priveşte prevenţia. Specialiştii au încercat, prin diferite metode, să vină cu fel şi fel de explicaţii. Rezultatul: direcţiile de sănătate publică aruncă la “gunoi” cantităţi importante de vaccin, echivalentul unor sume importante, având în vedere că o doză costă aprox. o sută de euro. Nimeni însă nu mai poate face nimic. Miile şi chiar zecile de mii de doze de vaccin expiră în depozitele direcţiilor de sănătate. După DSPJ Prahova, care a anunţat că trebuie să arunce mii de doze de vaccin anti-HPV ieşit din termen, a urmat şi anunţul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa. Potrivit directorului executiv al DSPJ, dr. Constantin Dina, vor fi aruncate pe “apa sâmbetei” nici mai mult nici mai puţin decât 2773 de doze de vaccin anti-HPV, toate fiind deja expirate. Se speră ca cele 1400 de doze, cu termenul limită de valabilitate în 2013, să fie utilizate şi oamenii să înţeleagă importanţa vaccinării.

STATISTICILE, IGNORATE. Şi toate astea în ciuda faptului că principala cauză de mortalitate prin cancer la tinerele românce cu vârsta între 15 şi 44 de ani este cancerul de col uterin. Ţara noastră este fruntaşă în Europa privind mortalitatea în cazul unor boli extrem de grave. Un comunicat al companiei GlaxoSmithKlein (Gsk) arăta, nu de mult, că în România, în fiecare zi, mor chiar şi şase femei de cancer de col uterin, riscul fiind de trei ori mai mare la noi faţă de media europeană. Tot statisticile arată că peste 40.000 de femei au acest diagnostic. În fiecare an, aprox. 60.000 de femei din toată Europa primesc diagnosticul de cancer de col uterin şi aprox. 28.000 de femei mor din această cauză.

VACCINAREA ŞI TESTAREA PERIODICĂ BABEŞ-PAPANICOLAU POT DUCE LA REDUCEREA CU 94% A RISCULUI DE A DEZVOLTA ACEASTĂ BOALĂ, SUSŢIN MEDICII

123 DE DIAGNOSTICE DE CANCER DE COL UTERIN. Potrivit datelor statistice ale DSPJ Constanţa, anul trecut, la nivelul judeţului nostru, 123 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, în vreme ce în 2009 cifra a fost de 23. Multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi prevenite, spun medicii. Prof. univ. dr. Vlad Tica, vicepreşedinte în cadrul Societăţii de Obstetrică Ginecologie din România (SOGR), totodată membru în Comisia de Obstetrică Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, a vorbit despre importanţa profilaxiei primare, dar şi despre cea secundară care, dacă ar fi “tratate” cu seriozitate de femei, cu siguranţă şi statisticile “negre” ar fi schimbate pozitiv. “Profilaxia primară este una prioritară, vaccinul fiind o metodă de prevenire a cancerului de col uterin, de exemplu. De asemenea, nu trebuie ignorată nici profilaxia secundară, în acest caz fiind vorba despre testul Babeş Papanicolau, care este un test simplu, ieftin, nedureros, care poate arăta multe despre starea de sănătate a femeii”, explică profesorul, care a adăugat că testul trebuie să se facă, în mod obligatoriu, o dată pe an. Interpretarea este una uşoară, este de părere vicepreşedintele SOGR, având rolul să selecteze, potrivit noii nomenclaturi, pacientele cu risc. “Ele trebuie urmărite, investigate suplimentar, bineînţeles, dacă se descoperă unele probleme. De exemplu, dacă avem neclarităţi, cu risc de leziune, se fac şi biopsii, care ne ajută mai mult”, a mai precizat prof. univ. dr. Tica. În primul stadiu, evoluţia de la “normal la cancer este de 10 – 15 ani, existând timpul necesar pentru tratament, deci şi rezultate bune”. “Dacă o pacientă este diagnosticată cu cancer în stadiu precoce, are o şansă foarte bună în ceea ce priveşte prognosticul de viaţă”, a explicat vicepreşedintele. În stadiul I al bolii, şansele de supravieţuire sunt de 80%, în II, de 58%, iar în III, de 34%. “Dacă nu s-a ajuns la invadarea ganglionilor, prognosticul este unul bun, de 90%, însă dacă există o invadare a ganglionilor, începe să scadă, la 59%”, adaugă profesorul. Specialiştii numesc cancerul de col ca fiind “cel mai mare hoţ de vieţi”, în ultima perioadă boala depistându-se la femei cu o vârstă din ce în ce mai fragedă.

MEDICII ACCEPTĂ VACCINAREA. Sunt medici care au început să accepte vaccinarea, în special la grupa de vârstă vizată de Ministerul Sănătăţii. Ei spun că vaccinarea este sigură deoarece studiile realizate pe zeci de mii de pacienţi relevă o rată a incidenţei efectelor secundare inferioară altor vaccinuri larg răspândite. De asemenea, spun medicii, trebuie să se ţină cont că o echipă de profesori de elită din întreaga lume a demonstrat lipsa unei legături între vaccin şi acest efect secundar. Prof. univ. dr. Tica a explicat că vârsta este importantă când vine vorba despre vaccinarea împotriva HPV din două motive: vaccinarea este o metodă profilactică, ea previne infectarea cu virusul HPV după începerea vieţii sexuale; de asemenea, există un risc de 80% ca o femeie să se confrunte cu acest virus de-a lungul vieţii, astfel că o vaccinare timpurie o protejează împotriva unui posibil cancer de col.