Regele Mihai I s-a stins din viață, marți, 5 decembrie, la ora 13.00, la reședința sa privată din Elveția. La căpătâiului său a stat până în ultima clipă una din cele cinci fiice ale sale, Alteța Sa Regală Principesa Maria. La cei 96 de ani, Mihai I a fost singurul şef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care a trăit până în mileniul III şi printre puţinii monarhi care au fost înlăturaţi de la domnie de propriii părinţi. De numele său sunt legate decizii controversate, precum lovitura de stat de la 23 august 1944 şi abdicarea din 30 decembrie 1947. A fost ultimul monarh al României, dintr-un şir de patru regi pe care i-a avut ţara noastră, între 1881 şi 1947. Mihai I a fost forţat de comunişti să abdice şi să părăsească ţara în 30 decembrie 1947 și forțat să trăiască în exil timp de 50 de ani. Cu toatea acestea, prin acţiunile şi poziţiile sale publice, a spirijinit mereu mersul democraţiei în România, prin demersurile sale pentru aderarea țării noastre la NATO și Uniunea Europeană. Trupul neînsufleţit al regelui va fi adus în ţară miercuri, 6 decembrie, la Palatul Peleş din Sinaia, joi va ajunge la Bucureşti, în sala tronului din Palatul Regal, iar sâmbătă va fi înmormântat la Curtea de Argeş.

POVESTEA CELUI DE-AL 4-LEA MONARH AL ROMÂNIEI

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul legitim al Regelui Carol al II-lea și al Reginei Elena. Din partea tatălui, este nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai I al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, dar și împărați habsburgi și regi ai Prusiei. Regele Mihai a fost stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

REGE LA 5 ANI! PRIMA DOMNIE (1927-1930)

Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I. Mihai a devenit rege, pentru că tatăl său renunțase la tron în decembrie 1925 și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regelui-copil au fost îndeplinite de o regență, condusă de unchiul său, Principele Nicolae al României. După venirea pe tron a tatălui său, Regele Carol al II-lea, la 8 iunie 1930, Mihai I a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de plecarea în exil a mamei sale, pe care Regele Mihai putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.

A DOUA DOMNIE (1940-1947)

În septembrie 1939, a început al Doilea Război Mondial, iar 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nici nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

ABDICAREA

Abdicarea tânărului Rege Mihai I la finele anului 1947 era un eveniment previzibil pentru mulţi contemporani ai epocii. În fond, el era ultimul lider care reprezenta regimul de dinainte de al Doilea Război Mondial în întreaga Europă Centrală şi de Est, potrivit historia.ro. În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit propriei sale declaraţii, Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill", care se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că, „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos". Ceea ce a urmat se cunoaşte! După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „... monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (...) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (...) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras". La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg.

EXILUL

În martie 1948, Mihai I a denunţat abdicarea sa ca fiind smulsă cu forţa şi ilegală. Ulterior, autorităţile române comuniste i-au retras cetăţenia română. A locuit în Marea Britanie şi apoi în Elveţia. În iunie 1948, s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută şi sub numele de Regina Ana a României, și s-au stabilit, după mai multe peregrinări, în Elveția, la Versoix. Cei doi au avut cinci fiice: principesele Margareta (născută în 1949), Elena (1951), Irina (1953), Sofia (1957) și Maria (1964). Cuplul a locuit peste 45 de ani în Elveția.

REVENIREA ÎN ȚARĂ

Chiar dacă a fost în exil, regele a păstrat încă de atunci legătura cu țara noastră, primind săptămânal rapoarte, analize și noutăți despre principalele evenimente. Prima tentativă de revenire a fost în decembrie 1990, în mandatul lui Iliescu. A fost oprit pe autoastradă, în timp ce mergea la mormântul strămoşilor săi de la Curtea de Argeş, familia regală fiind obligată să revină în Elveția. Patru ani mai târziu, în octombrie 1994, a încercat să vină din nou. Nu i s-a permis nici măcar să iasă de pe aeroportul Otopeni. Se întâmpla tot în perioada în care la şefia statului era Ion Iliescu. După două tentative, în 1997, după înfrângerea electorală a lui Ion Iliescu de către preşedintele Emil Constantinescu, România a acordat înapoi Regelui Mihai cetăţenia română şi i-a permis din nou să viziteze ţara.

EPISODUL PRINCIPELE NICOLAE

Regele Mihai I anunța pe 11 august 2015, prin Biroul de Presă, că a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de "Principe al României" şi calificativul de "Alteţă Regală". De asemenea, Regele Mihai I l-a exclus pe Nicolae din linia de succesiune la Coroana României. Motivele care au stat la baza deciziei Regelui Mihai în privinţa nepotului său Nicolae au generat speculaţii în presa din România, fără ca Familia Regală sau fostul Principe Nicolae să le comenteze direct.

AVEREA

Casa Regală a României ocupă locul 81 în Top 300 Capital 2015, cu o avere de 60 milioane de euro, scrie capital.ro. Mii de hectare de terenuri agricole şi de păduri, castele şi numeroase păduri au aparţinut Familiei Regale a României până în 1948, când au trecut în proprietatea statului. După Revoluţie, multe din proprietăţile pierdute au fost recuperate. În prezent, Familia Regală ar deţine patru castele, aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Sinaia şi câteva cabane în zona Azuga-Predeal. Merită amintit și imobilul din localitatea elveţiană Versoix.

LINIA DE SUCCESIUNE ȘI LEGEA SALICĂ

Linia de succesiune a Casei Regale a României este stabilită prin Norme organice. Astfel, potrivit acestora, odată cu retragerea și decesul Majestăţii Sale Regele Mihai I, actualul moștenitor la șefia Casei Regale este Alteţa Sa Principesa Margareta, custodele Coroanei României. Membrii Casei Regale a României sunt principesa Elena, Sofia și Maria. Soții și copiii lor nu dețin titluri personale. Modificări în linia de succesiune se pot face prin decizia Șefului Casei Regale a României.

LEGEA SALICĂ Cele cinci fiice ale cuplului regal nu aveau dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Legii salice, care era în Constituție, în 29 martie 1923. Pe 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale, un act considerat de unii ”nedemocratic”, care abolește Legea salică potrivit căreia femeilor le era interzisă succesiunea la tron. Potrivit noului statut, ”Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie”. Astfel, prin acest act, principesa Margareta era desemnată drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României.

CEREMONIILE DE ÎNHUMARE

Potrivit unor surse, trupul neînsuflețit al ultimului monarh al României va fi adus joi în țară. Tot pe surse, se pare că funeraliile Regelui Mihai I al României vor avea loc sâmbătă. Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înhumarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. Conform surselor guvernamentale, vom avea trei zile de doliu naţional.