Românii s-au mobilizat. Un tei secular din comuna Leliceni din judeţul Harghita a câştigat competiţia Arborele European al Anului. Potrivit clasamentului dat publicităţii ieri, pe site-ul http://www.treeoftheyear.org/, arborele din Leliceni a fost votat de 23.298 de persoane. Principalul rival al teiului românesc a fost un platan din Garmen, Bulgaria, care a întrunit doar 18.374 de voturi. Pe următoarele trei locuri s-au clasat un platan din Letenye, Ungaria, un stejar din Dubinne, Slovacia şi un alt stejar din Cehia. Bătrânul tei, a cărui vârstă este estimată la 500 de ani, a crescut la baza dealului Bocskorok hegye din Leliceni. Are circa 20 de metri înălţime iar circumferinţa trunchiului este de 390 de centimetri. Potrivit estimărilor, copacul ar fi fost plantat la începutul secolului al XVl-lea. Teiul a supravieţuit mai multor catastrofe care au lovit satul, cum ar fi o lungă secetă începută în 1717, care a durat un an şi jumătate, timp în care nicio picătură de apă nu a udat zona. Puţurile şi râurile au secat la acea vreme, forţându-i pe localnici să părăsească zona. Toată vegetaţia s-a uscat, în afară de acest tei, care probabil avea rădăcinile adânc înfipte în pământ. În anii 1854 şi 1871, furtuni puternice au distrus toate recoltele din zonă, afectând şi casele şi biserica satului, însă teiul a rezistat de fiecare dată. La fel s-a întâmplat şi în anul 1864, când regiunea a fost înghiţită de ape. Localnicii cred că arborele a supravieţuit pentru că a fost plantat într-un loc norocos. Teiul a devenit simbolul satului, fiind declarat monument al naturii în anul 1992.

Reduceri drastice de noxe. Cu un arbore însă nu se face primăvară... România va trebui să se pregătească pentru o reducere semnificativă a emisiilor în următorii 40 de ani, după ce Consiliul European (CE) a adoptat obiectivul de a reduce emisiile cu 80-95% până în 2050, faţă de nivelul din 1990. Politicile europene actuale vor determina o reducere de doar 10% a emisiilor până în 2020, deşi ţinta impusă este de 20%. Reprezentantul CE a subliniat importanţa măsurilor împotriva schimbărilor climatice, în contextul în care acestea afectează multe sectoare economice, precum agricultura, transporturile, turismul şi sănătatea, pentru a reuşi să atingă ţintele, statele europene vor fi nevoite să investească anual 270 de miliarde de euro în perioada 2010 - 2050. Potrivit analizelor CE, economia verde ar putea crea, până în 2020, 1,5 milioane de locuri de muncă, în special în domeniul construcţiilor. Şi măsurile de eficientizare energetică ar putea ajuta statele europene să economisească, până în 2050, circa 320 de miliarde de euro, ajungând la un consum primar de energie cu 30% mai mic decât în prezent. Foaia de parcurs lansată ieri, de CE, pune accentul pe reducerea consumului energetic la nivel european şi investiţiile în surse alternative de energie.