Companiile petroliere din centrul fenomenului exploatării ţiţeiului de şist în SUA ard atât de multe gaze încât ar putea alimenta cu energie toate locuinţele din Chicago şi Washington, o practică ce stârneşte tot mai multe îngrijorări în legătură cu irosirea resurselor şi efectele dăunătoare asupra mediului. Volumul gazelor care sunt arse în instalaţii în Dakota de Nord, statul american aflat în centrul revoluţiei ţiţeiului de şist care transformă perspectiva în privinţa energiei SUA, a crescut cu circa 50%, anul trecut. Situaţia de la formaţiunea de roci de şist Bakken poate fi întâlnită şi în alte regiuni cu resurse similare. Autoritatea de reglementare din statul Texas a emis 1.963 de permise pentru arderea de gaze în instalaţii în 2012, de peste şase ori mai multe decât cele 306 autorizaţii din 2010.

Această creştere rapidă a transformat SUA într-una din ţările cu cele mai mari volume de gaze arse în instalaţii. Volumul gazelor arse în SUA s-a triplat în doar cinci ani, conform estimărilor Băncii Mondiale, fiind al cincilea cel mai mare din lume, în urma Rusiei, Nigeriei, Iranului şi Irakului. Procesul este în mare parte rezultatul preţului redus al gazelor naturale în America de Nord, ceea ce face nerentabilă economic construirea de conducte şi rezervoare pentru a putea depozita gazele provenite din producţia de petrol. Arderea este deseori cea mai sigură metodă de a scăpa de aceste gaze. Luminile de la flăcările care ard în câmpurile petroliere de la Bakken şi Eagle Ford din Texas pot fi văzute în fotografiile surprinse noaptea din satelit. Arderea gazelor în instalaţii a atras atenţia investitorilor şi activiştilor de mediu, din cauza gazelor irosite şi a consecinţelor acestui proces asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, poluării din zonă şi perturbării comunităţilor din apropiere.

Procesul de ardere a gazelor în Dakota de Nord a dus la creşterea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din producţia petrolieră, rafinare şi transport în acest stat, comparativ cu media la nivelul SUA, conform unei analiza realizate de ”Financial Times”, pe baza datelor oficiale. Investitori cu afaceri totale de 500 de miliarde de dolari au transmis, anul trecut, o scrisoare unor companii petroliere ca ExxonMobil, Chevron sau Statoil, cerându-le să depună mai multe eforturi pentru a reduce volumul gazelor arse. S-a atras atenţia că arderile excesive, din cauza impactului lor asupra calităţii aerului şi a schimbărilor climatice, reprezintă riscuri semnificative pentru companiile implicate. De atunci însă, arderea gazelor în instalaţii în SUA şi îngrijorările în legătură cu acest proces nu au făcut decât să crească.