Nu de puține ori am auzit de faptul că magistrații fac abuz de măsura arestului preventiv ori de cea a arestului la domiciliu. Subiectul a fost întors pe toate părțile, iar cele mai multe voci susțin că prelungirea arestului pe termen nelimitat se face de foarte multe ori nejustificat, cu încălcarea prezumției de nevinovăție. În plus, nu reprezintă nicio noutate faptul că măsura privării de libertate se impune, în multe situații, fără probe concludente și doar în baza unor ”suspiciuni rezonabile”. Revoltător este și faptul că persoane anchetate pentru abuz în serviciu sunt tratate la fel ca și criminalii, violatorii ori tâlharii. La fel de deranjant este și arestul la domiciliu, care, deși este o măsură mai blândă față de arestul preventiv, este tot una de privare de libertate. Culmea este că, în acest caz, magistrații puteau impune arestul la domiciliu pe termen nelimitat. Din acest motiv, în luna mai, Curtea Constituțională a României a decis că dispozițiile art. 222 din Codul de Procedură Penală, care reglementează arestul la domiciliu, sunt neconstituționale.

REGLEMENTĂRI Pentru a lămuri situația în acest caz, Guvernul a emis, ieri, o Ordonanță de Urgență. Actul normativ adoptat de Guvern prevede limitele până la care se poate impune arestul la domiciliu în cazul cercetării preliminare, în situația când dosarul unui inculpat ajunge în instanță în cameră preliminară și în cazul în care procesul este pe rolul instanței. Concret, măsura arestului la domiciliu în timpul urmăririi penale și în cameră preliminară poate fi luată pentru cel mult 30 de zile şi prelungită tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maximă a măsurii nu poate depăşi 180 de zile. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că, la fiecare două luni, instanța este obligată să revizuiască motivele pentru care se impune prelungirea arestului la domiciliu. Pe de altă parte, în faza de judecată, a afirmat Cazanciuc, arestul la domiciliu se va dispune pentru o durată de maximum 30 de zile, el putând fi apoi dispus din nou, dar durata totală a arestului la domiciliu trebuie să fie jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile judecate, însă nu mai mult de cinci ani. Reglementările adoptate de Guvern vin după ce, luni, Senatul a decis care este perioada maximă pentru care se poate impune arestul la domiciliu. Dacă procedurile din Senat sunt de lungă durată, pentru că proiectul ar trebui să ajungă și la Camera Deputaților, Ordonanța de Urgență a Guvernului este aplicabilă imediat și va fi valabilă până când Parlamentul va adopta o hotărâre finală privind durata arestului la domiciliu.