Ca orice formă de extremism, și cel islamist denotă un fel de... frustrare mascată, o nemulțumire accentuată în timp, care se manifestă cel mai adesea violent. Nici teroriștii din Statul Islamic nu fac excepție, aceștia fiind probabil nemulțumiți că lumea petrece sau își vede liniștită de viață, în timp ce ei luptă pentru o cauză pierdută, aceea a unei lumi dominate de o singură religie, islamul radical. Distracțiile vor urma în viața de apoi - chestia cu haremul de fecioare promis atentatorilor care au însângerat SUA și lumea pe 11 septembrie 2001. Până la cele veșnice, însă, SI a îndoliat Turcia chiar în noaptea de Anul Nou, printr-un atentat la Istanbul, condamnat de o lume întreagă.

Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat, luni, un sângeros atentat comis de Revelion, într-un club de noapte exclusivist din Istanbul, soldat cu 39 de morţi şi 70 de răniţi, anunţă Institutul american SITE, specializat în monitorizarea site-urilor islamiste. ”Un soldat al califatului a comis atacul”, a anunţat SI pe site-ul propriei agenţii de ştiri, Amaq, citat de publicaţia germană ”Süddeutsche Zeitung”. Organizaţia teroristă sunnită, care ocupă teritorii în Siria şi în Irak, unde a proclamat un califat, a lansat un apel la comiterea de noi atacuri în Turcia, a transmis, prin Twitter, Rita Katz, directorul Institutului american SITE, care monitorizează site-urile islamiste. Autorităţile turce îl caută activ pe autorul atacului armat comis de Revelion în clubul de noapte Reina, situat pe malul Bosforului. Conform autorităţilor turce, teroristul este din Uzbekistan sau Kîrgîzstan. Luni dimineață, poliția a arestat opt persoane suspectate de a fi implicate în sprijinirea atacatorului. 25 dintre victimele atentatului sunt cetăţeni din Israel, India, Liban, Franţa, Tunisia, Belgia, Kuwait şi Canada.

Atacul de la Istanbul nu a fost singurul care a terorizat populația turcă. Cel puțin două persoane au fost rănite după ce un atacator a deschis focul în incinta unei moschei din nordul Istanbulului, la doar câteva ore după atentatul de la clubul de noapte. Anchetatorii cred că incidentul nu ar avea o motivație politică, ci ar fi o altercație între membrii unei familii. Cotidianul turc ”Hurriyet” relatează că un individ ar fi deschis focul în direcția tatălui său, care se afla în moschee.

Între timp, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat dur atacul din Istanbul, spunând că Turcia va lupta până la capăt împotriva tuturor formelor de atac ale grupărilor teroriste și susținătorilor acestora. ”Atacul comis de Revelion se înscrie în seria de atentate ce au vizat recent Turcia, care achită un preţ mare după intervenţia lui Recep Tayyip Erdogan în Siria”, notează site-ul israelian DebkaFile, avertizând că statul turc riscă o catastrofă din cauza crizelor.

”Atacul cu armă automată comis de un individ costumat în Moş Crăciun, de Revelion, în clubul de noapte Reina din Istanbul, a fost primul incident terorist din 2017, soldându-se cu moartea a 39 de persoane şi rănirea altor 69. Intervine după asasinarea ambasadorului Rusei, Andrei Karlov, la Ankara, pe 19 decembrie, de un fost agent de poliţie turc, Mevlit Mert Atlintas, care a strigat ”Asta este pentru Siria!”, în numele Frontului al-Nusra, filiala siriană a reţelei teroriste Al-Qaida. Intervenţia declanşată de armata turcă în nordul Siriei, în august 2016, a provocat o escaladare puternică a atacurilor teroriste devastatoare comise în Turcia de grupuri din Siria precum Statul Islamic, Frontul al-Nusra şi Şoimii Eliberării Kurdistanului (TAK), atentatele adăugându-se celor comise oricum de mişcarea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Cu toate acestea, impactul acestor evenimente oribile păleşte comparativ cu seismele care ameninţă să arunce în aer societatea turcă, forţele armate şi instituţiile guvernamentale, în contextul celor trei războaie declanşate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan; serviciile de securitate pe care le conduce poartă în paralel trei războaie - două în afara frontierelor, în Irak şi Siria, iar unul în interior, împotriva mişcării insurgente kurde. Agenţiile de informaţii turce sunt depăşite de cele trei conflicte şi de activităţile pentru destructurarea celulelor teroriste instalate în Turcia de reţeaua Stat Islamic, de Frontul al-Nusra, afiliat Al-Qaida, şi de insurgenţii sirieni kurzi”, subliniază DebkaFile, amintind că, în 2016, la Ankara şi Istanbul au avut loc numeroase atentate comise de SI şi de PKK, soldate cu peste 180 de morţi. ”Situaţia se poate transforma în catastrofă, dacă minoritatea kurdă ar alege acest moment pentru a se revolta, cu susţinerea PKK şi a miliţiilor kurde siriene YPG, împotriva administraţiei Erdogan. Există zece milioane de kurzi în sudul Turciei, din totalul de 22 de milioane de membri ai comunităţii kurde din Turcia. În plus, Turcia pare să se pregătească să iasă din NATO, întorcând spatele SUA şi UE şi apropiindu-se de Rusia, China şi Iran”, avertizează specialiştii site-ului israelian de informaţii militare DebkaFile, observând că ”administraţia Obama nu doar că nu a reuşit să stopeze acest proces, ba chiar probabil a accelerat îndepărtarea Ankarei de Occident, astfel că Donald Trump trebuie să decidă dacă vrea şi poate aduce Turcia înapoi”.

Începând de la puciul eșuat din iulie, Erdogan continuă acţiunile de reprimare şi epurările de cadre în toate domeniile vieţii sociale turce, în lupta cu principalul rival, clericul disident Fethullah Gulen. Însă acţiunile de reprimare par să aibă efectul opus. Gulen, care era o personalitate marginală pe scena politică turcă, a devenit acum un personaj uriaş, fiind considerat un erou în tot mai multe segmente ale societăţii turce.
”Dacă Erdogan nu va reuşi să oprească extinderea atacurilor generate în Turcia de războiul sirian, s-ar putea să aibă nu doar unul, ci trei fronturi de luptă pe plan intern: kurzii, grupurile islamice radicale şi mişcarea lui Fethullah Gulen”, avertizează DebkaFile.