Abuzul de arest preventiv, de care este acuzată tot mai des Justiția din România, este o tară din ce în ce mai pregnantă. Este o chestiune care îndepărtează țara noastră de noțiunea de stat de drept, în condițiile în care numeroase persoane sunt stigmatizate cu o falsă etichetă a vinovăției, pusă pe fruntea lor de instituții din Justiție care le plimbă încătușate prin fața camerelor de luat vederi înainte de a se fi prezentat dovezi în susținerea acuzațiilor la adresa lor și înainte ca vreo instanță să le declare vinovate. Constanța poate fi luată drept studiu de caz în acest sens. Ieri, președintele ales al Consiliului Județean Constanța (CJC), Nicușor Constantinescu, a fost prezent la Tribunalul Constanța, într-un nou termen în dosarul în care este acuzat de subfinanțarea Centrului Militar Zonal (CMZ). În cadrul ședinței au fost audiați trei noi martori din partea CMZ, iar la final, atât avocatul apărării, cât și Constantinescu au prezentat probe noi și au solicitat înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, explicând și de ce nu s-ar mai impune o astfel de măsură în privința șefului CJC. Rând pe rând, toate motivele care au stat inițial la baza emiterii mandatului de arest la domiciliu au fost demontate, cu probe noi, de avocatul apărării, Marius Mocanu, care a arătat că măsura nu se mai justifică nici din punctul de vedere al presupusei încălcări a controlului judiciar, nici din cel al așa-ziselor noi infracțiuni care au fost puse în cârca lui Constantinescu. Amintim că pe numele lui Constantinescu a fost emis un mandat de arest la domiciliu în dosarul CMZ pentru că ar fi intenționat finanțarea directă cluburilor sportive, că a făcut plăți legale în baza unor contracte care erau în vigoare între CJC și două societăți comerciale și că a emis o dispoziție prin care restrângea activitatea unui angajat al CJC cu care el nu avea voie să ia legătura.

   DEMONTĂRI Chiar dacă apărarea a spus, în nenumărate rânduri, care a fost logica fiecărei acțiuni, susținerile avocaților nu au contat în luarea deciziilor de către magistrați, astfel că, de o lună, Constantinescu se află în arest la domiciliu. În ultima vreme au apărut noi acte normative sau hotărâri judecătorești care vin să susțină acțiunile celui care, în sala de judecată, apare ca inculpat. „Am făcut referire la soluția dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la infracțiunile de conflict de interese de care au fost acuzați Sorin Strutinsky și Radu Mazăre, care i-a eliberat pe cei doi din lipsă de probe. Și Nicușor Constantinescu este acuzat tot de plăți făcute către SC Soti Cable Neptun și Conpres Holding, iar acesta este în arest la domiciliu. Am depus înscrisuri care dovedesc că restrângerea activității directorului economico-financiar al CJC, Felicia Tăicuțu, a fost justificată nu doar pentru că Nicușor Constantinescu avea interdicția de a lua legătura cu ea și în acest timp ar fi trebuit făcută execuția bugetară pentru 2015, ci și pentru că ei trebuia să-i fie suspendată activitatea pentru că este cercetată într-un dosar penal. Acest lucru a fost făcut, de curând, de către vicepreședintele cu atribuții de președinte al CJC, Cristinel Dragomir, ceea ce demontează, o dată în plus, argumentele invocate de procurori“, a explicat Mocanu. De asemenea, atât avocatul, cât și Nicușor Constantinescu au explicat că nici acuzația de tentativă la abuz în serviciu (încercarea de finanțare directă a cluburilor sportive) nu se mai justifică pentru că, de curând, a apărut o modificare a Legii nr. 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, care permite consiliilor județene și locale să aloce direct bani pentru cluburile sportive. Având în vedere modificările legislative apărute și faptul că CJC a propus în cadrul unei ședințe recente același lucru ca și Constantinescu în urmă cu o lună, Mocanu a explicat că nici această așa-zisă faptă nu se mai susține. Dacă nu era suficient, apărarea a prezentat și motivele pentru care Constantinescu nu poate fi considerat pericol social dacă este lăsat în libertate: „În calitatea sa de președinte al CJC, al Autorității Teritoriale pentru Ordine Publică și de vicepreședinte al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, a inițiat o serie de proiecte prin care a asigurat finanțări pentru achiziționarea de elicoptere, mașini de intervenție, șenilate, ambulanțe și echipamente. Am demonstrat preocuparea pe care a avut-o tot timpul în ceea ce privește conservarea întocmai a ordinii și liniște publice“. La doar două ore după ce au fost depuse cinci bibliorafturi cu documente care susțin cele invocate de apărare, judecătorul a respins atât cererea de schimbare a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, cât și solicitarea ca, în cazul menținerii arestului la domiciliu, să i se permită să meargă la serviciu. Decizia poate fi atacată cu recurs.

   „NU“ JUSTIȚIEI TELEVIZATE! Înainte de a intra în sala de judecată, Constantinescu a vorbit despre solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de armonizare a legislației în așa fel încât să se renunțe la justiția televizată. „Arestul preventiv și purtarea acuzaților în cătușe prin fața camerelor de luat vederi înainte de a fi condamnați au ajuns o chestiune de cotidian. Eu am făcut memorii și plângeri și am spus că este o practică abuzivă. Nu există în „Monitorul Oficial“ din România nicio lege care să prevadă că un arestat preventiv trebuie purtat cu cătușe prin fața camerelor și trebuie să i se distrugă demnitatea, familia și onoarea, chiar dacă așa a fost și în cazul lui Radu Mazăre, care, deși a fost reținut, ca și mine, după 24 de ore a fost eliberat pentru lipsă de probe”, a declarat Nicușor Constantinescu.

E nevoie de avizul Parlamentului...

Nicușor Constantinescu a afirmat în fața instanței că purtarea cătușelor în cazul arestaților preventiv, chiar dacă este prevăzută ca o excepție în noul Cod Penal, este aplicată, din păcate, ca o regulă. „Am văzut că încă se spune că Parlamentul trebuie să-și dea acordul pentru ca parlamentarii să poată fi cercetați. Toți senatorii și deputații din România pot fi cercetați penal de procurori, fără să fie nevoie de avizul sau de votul Parlamentului, în schimb, pentru măsura arestului preventiv este nevoie de avizul Legislativului, tocmai pentru a fi protejați de abuzurile procurorilor care sunt numiți politic în România anului 2015. Atât timp cât un factor politic este în procesul de cercetare, este normal ca și parlamentarii să aibă dreptul, acolo unde au sau nu justificări, să fie de acord cu arestarea preventivă“, a mai spus Constantinescu.