Am văzut cu toţii, în filmele americane, că unii dintre infractorii care ajung în faţa judecătorilor pentru fapte mai puţin grave sunt consemnaţi la domiciliu. „Echipaţi” cu sisteme de monitorizare, aceştia sunt obligaţi să rămână pentru o perioadă de timp în propria gospodărie. În cazul în care depăşesc perimetrul stabilit, poliţiştii intervin. Sistemul va fi introdus şi în România, după ce juriştii care au elaborat noul Cod Penal au inclus această măsură în actul normativ ce va intra în vigoare pe data de 1 februarie. Suspecţii care nu vor fi trimişi în spatele gratiilor vor purta un sistem electronic de monitorizare, ce va fi montat la mână sau la picior, conform actului normativ. Aceştia vor avea obligaţia să rămână în casă în perioada stabilită de magistraţi. Nu este o vacanţă de vis, dar e mult mai comod decât în celula din arestul Poliţiei… Persoanele care sunt supuse acestui regim au acces la internet, la televizor, la telefonul mobil, ba chiar pot lucra.

NU SUNTEM PREGĂTIŢI Aplicarea acestei prevederi va fi, însă, destul de dificilă, în condiţiile în care, cu două săptămâni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Penal, Poliţia Română nu a cumpărat niciun astfel de aparat electronic de monitorizare. Cel mai probabil, până la reglementarea situaţiei, oamenii legii vor fi nevoiţi să îi “viziteze” din când în când pe suspecţii arestaţi, pentru a verifica dacă aceştia sunt acasă. „În astfel de cazuri, poliţiştii au voie să intre în imobilul persoanelor arestate la domiciliu fără încuviinţarea expresă a instanţei”, a declarat judecătorul Viorel Teodor-Gheorghe, vicepreşedintele Tribunalului Constanţa. Măsura arestului la domiciliu poate fi încălcată numai în cazuri urgente (n.r. - dacă suspectul se îmbolnăveşte brusc şi trebuie să meargă la spital) sau cu încuviinţarea judecătorilor. „Este posibil ca arestatul să solicite permisiunea de a munci în continuare. Atunci i se poate da voie să plece de acasă între anumite ore”, a explicat Viorel Teodor-Gheorghe.

În continuare, vă prezentăm alte noutăţi pe care noul Cod Penal le aduce

INTERDICŢIE NOUĂ Dacă, până acum, persoanele care îndeplineau funcţii publice şi erau condamnate cu suspendare puteau să-şi continue activitatea, noul Cod Penal le interzice acestora să mai lucreze în domeniu în perioada termenului de încercare, ce se poate întinde, în unele cazuri, pe ani întregi. În aceste situaţii se găsesc primarii, profesorii, poliţiştii şi alţi funcţionari publici acuzaţi, în general, de fapte de corupţie.

CENTRE DE REEDUCARE O altă modificare se referă la persoanele cu vârste sub 18 ani care încalcă legea. „Minorii nu vor mai fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea, ci se vor lua măsuri de siguranţă împotriva lor şi vor fi internaţi în centre de reeducare. Această prevedere nu este o premieră în România. Măsura internării în centre a minorilor a existat până în anul 1974”, a mai spus vicepreşedintele Tribunalului Constanţa.

PEDEPSE APARENT MAI MICI Deşi la prima vedere se constată că pentru 90% dintre infracţiuni se reduc pedepsele la jumătate, specialiştii spun că nu putem vorbi despre o lege mai blândă decât cea actuală. Judecătorul Viorel Teodor-Gheorghe a arătat care este raţionamentul înjumătăţirii cuantumului pedepselor. „În prezent, la orice condamnare, judecătorul poate adăuga un spor de pedeapsă de câteva luni sau ani, în funcţie de gravitatea infracţiunii, însă numai dacă el consideră că acest lucru este necesar. În noul Cod Penal, acest spor este obligatoriu. Spre exemplu, pedeapsa maximă pentru furt în noul Cod Penal este de zece ani, comparativ cu 18 ani, cât prevede actualul Cod. Dacă, însă, persoana judecată a săvârşit mai multe infracţiuni în acelaşi dosar, se calculează astfel: pentru fiecare faptă se dă o pedeapsă. La final, pedeapsa cea mai mare se adună cu o treime din suma celorlalte pedepse, acesta fiind sporul obligatoriu, şi rezultă o pedeapsă care poate fi, uneori, mai mare decât cea prevăzută în actualul Cod Penal”, a precizat Viorel Teodor-Gheorghe. El a adăugat că, în cazul în care pedepsele cumulate ajung la 40 de ani, suspectul este condamnat la detenţie pe viaţă.

INFRACŢIUNI NOI Ceea ce în prezent se sancţionează contravenţional, de la 1 februarie va deveni faptă penală. Obstrucţionarea justiţiei, încălcarea solemnităţii şedinţei de judecată, inducerea în eroare a organelor judiciare, răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei şi asistenţa şi reprezentarea neloială sunt câteva dintre noile infracţiuni. „Se vor alege cu dosare penale cei care vor refuza să pună la dispoziţia anchetatorilor anumite documente necesare în cadrul unei anchete, care se opun arestării sau intervin în favoarea unei persoane în timpul încătuşării acesteia şi cei care dau declaraţii publice nereale legate de un proces aflat pe rolul instanţei. De asemenea, vor răspunde penal şi avocaţii care sunt angajaţi şi plătiţi să apere un inculpat, dar se înţeleg cu partea adversă şi-şi vând clientul”, a precizat vicepreşedintele Tribunalului Constanţa.