Comisia Juridică a Senatului va discuta azi o propunere de modificare a Codului de Procedură Penală (CPP), inițiată de senatorul PSD Șerban Nicolae, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violență. Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat și a fost trimis pe 16 decembrie 2014 la Guvern și la Consiliul Legislativ, pentru un punct de vedere. Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4 din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind dispus doar pentru fapte grave. De asemenea, la articolul 208 se adaugă un nou paragraf, potrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una dintre măsurile preventive prevăzute la articolul 202, alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse. În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223. Conform expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de Procedură Penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulaţie, în ţară şi localitate, au fost incluse în controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu. Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curţii Constituţionale, s-a constatat faptul că, în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigenţelor Constituţiei României.

În acest context, potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, durata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.