Marea Neagră ascunde fărâme importante de istorie și, implicit, comori care riscă să rămână, din păcate, nedescoperite... Și asta pentru că nu avem arheologi subacvatici, deși doar în zona litoralului constănțean există câteva sute de „ținte“ cu potențial arheologic important. Printre aceste fărâme de istorie ce vor rămâne neexplorate se numără și corabia romană descoperită, la începutul acestei săptămâni, de scafandrii Clubului "Marine Explorer", Iulian Rusu și Pascale Roibu. Obiectivul a ajuns în atenția celor doi în urma unor „treceri“ cu sonarul în zona Cazinoului Constanța. Ei mărturisesc că și-au dat seama de importanța descoperirii chiar din momentul în care au coborât în adâncuri. „Am observat câteva fragmente de ceramică și mai multe pietre vulcanice, folosite în acele timpuri pentru a oferi stabilitate navei. Pietrele sunt de culoare neagră, cel mai probabil roci magmatice, din zona Italiei“, a explicat Iulian Rusu. Cercetările realizate până acum arată că nava s-a scufundat cu chila în sus, ceea ce mărește șansele ca o parte din încărcătura navei să fie încă intactă, ascunsă în nisip. Pentru că epava este acum "zonă arheologică protejată", corabia trebuie să rămână neatinsă până când va fi analizată de specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC). În prezent, cei doi scafandri ai Clubului "Marine Explorer" așteaptă o schimbare legislativă, pentru a putea grupa în zona din apropierea Cazinoului, la o adâncime accesibilă, o serie de ancore găsite de-a lungul timpului, care să alcătuiască un veritabil muzeu subacvatic.

DOTĂRI... LIPSĂ Din păcate, însă, această descoperire va rămâne, cel mai probabil, neexplorată, în condițiile în care dotările MINAC pentru astfel de lucrări sunt, practic, inexistente. „În prezent, nu avem cu ce să facem arheologie subacvatică. Ne lipsesc un vas de cercetare, personal specializat, respectiv scafandri cu pregătire arheologică, și utilaje. Mai mult, nava trebuie să fie dotată cu o serie de aparate, cum ar fi aspiratorul pentru nisip. Nu poți să te angrenezi în astfel de proiecte cu 20 de oameni, câți suntem noi. Din punctul de vedere al importanței siturilor marine, ar merita o astfel de investiție. Odată aduse la suprafață, vestigiile trebuie păstrate în condiții speciale. Norvegienii, spre exemplu, au scos din adâncuri o navă vikingă, iar de mai bine de 20 de ani, ea este conservată într-o atmosferă controlată. La muzeul din Bodrum, în Turcia, este păstrată epava unei nave construite în jurul anului 1300 î.e.n. Este posibil să găsim și în zona noastră astfel de urme, mai ales că, în perioada cuprinsă între aprilie și octombrie, Marea Neagră era intens circulată în acele timpuri“, a declarat Gabriel Custurea, directorul MINAC. Întemeietorul acestei ramuri a arheologiei a fost Jacques-Yves Cousteau, iar prima excavație subacvatică a fost făcută, sub coordonarea lui, în 1952, lângă Marsilia.