Renumitul arheolog dr. Alexandru Suceveanu desfăşoară, în această perioadă, cea de a 48-a campanie de cercetări sistematice pe şantierul arheologic de la cetetea Histria. Cercetătorul a declarat că, în momentul de faţă, întreprinde săpături tradiţionale în trei sectoare axate pe studierea perioadei romane. Suprinzător pentru cetatea Histria, un adevărat şantier-şcoală, este faptul că, odată cu fiecare descoperire, specialiştii află noi informaţii referitoare la urbanismul histrian, datele ducînd la rafinarea cronologiei romane. De-a lungul timpului, pe şantierul arheologic Histria au fost descoperite două edificii termale, patru bazilici creştine şi monumente religioase precreştine. "Prima dată, cînd am ajuns la Histria, a fost groaznic, mai ales că eu eram absolvent de filologie şi nu reuşeam să înţeleg ce se întîmplă. După aprox. doi ani, timp în care am lucrat sub îndrumarea profesoarei Maria Goşa, am învăţat să iubesc arheologia şi, mai ales, şantierul histrian. Din mîna mea a ieşit marea bazilică episcopală, considerată una dintre cele mai mari din Dobrogea. Cu 60 de metri lungime şi 30 de metri lăţime, bazilica episcopală este şocantă ca dimensiune pentru o cetate care măsoară doar şapte hectare", a explicat arheologul dr. Alexandru Suceveanu.

Cercetătorul a colaborat, de-a lungul timpului, cu numeroşi studenţi de la cele mai cunoscute facultăţi de profil din Dobrogea, dar şi din ţară, el fiind mentorul actualelor generaţii de arheologi. De asemenea, arheologul a menţionat că o bună colaborare a avut-o şi cu specialiştii din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, alături de el lucrînd cercetătorii constănţeni dr. Virgil Lungu şi Constantin Băjenaru. "O colaborare exemplară am avut-o cu Consiliul Judeţean Constanţa, căruia îi datorez foarte multe. Actualul Consiliu Judeţean Constanţa a reparat, în perioada 2005 -2006, locuinţele de cazare ale arheologilor, iar pentru acest lucru doresc să îi mulţumesc", a precizat dr. Alexandru Suceveanu.