Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Snagoveanu, a fost audiat marți, în calitate de martor, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Conform Mediafax, el ar fi girat una dintre cărțile scrise de finanțatorul Stelei, Gigi Becali, pe vremea când acesta se afla în spatele gratiilor. Arhiepiscopul Tomisului a ajuns marți dimineață la sediul DNA și a refuzat să facă vreo declarație la intrarea în clădire. Volumul aflat în discuție se numește "Muntele Athos, patria ortodoxiei" și a fost scris de Gigi Becali în perioada în care acesta era încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.

În dosarul cărților scrise de deținuți a dat declarații la DNA și Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza. "Înalt Preasfinția Sa nu a avizat cartea, ci a binecuvântat-o. Nu există carte care apare în Biserică să nu apară cu binecuvântarea unui ierarh. Un părinte de la Muntele Athos a mers la Înalt Preasfinția Sa să îi dea o binecuvântare lui George Becali să scrie o carte. Nu s-a pus problema să aibă o contravaloare. Singurul lucru a fost să primească o carte scrisă de domnul Becali. Nici nu se pune problema să fie sponsorizări, bunuri sau donații exacerbate", a declarat avocatul Daniel Ionașcu, după audierea lui Laurențiu Streza.

Gigi Becali a scris cinci cărți în perioada în care a fost încarcerat la Poarta Albă: "Muntele Athos, patria ortodoxiei", "Steaua și Becali", "Becali și politica. Începuturile", "Iubirea milostivă și mântuitoare", "Becali, Parlamentul Europei și Parlamentul României". Omul de afaceri a fost audiat pe data de 8 iunie, la sediul DNA, în dosarul deschis de procurori în luna ianuarie privind cărţile scrise de deţinuţi, lucrări pe baza cărora unele persoane condamnate au beneficiat de o reducere a numărului de zile petrecute în închisoare.

Moda cărților scrise pe bandă rulantă în penitenciare a atras atenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la începutul acestui an. Procurorii au anunțat că s-au sesizat din oficiu cu privire la acest fenomen și că "există suspiciunea săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată". Concret, procurorii DNA spun că, potrivit legislației aflate în vigoare, "se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate".

Anchetatorii mai spun că mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, dar fără a lua contact în vreun mod cu autorul ei și fără a ști temele care urmau să fie abordate.