Armata egipteană şi-a prezentat, sâmbătă, scuzele pentru confruntările care s-au desfăşurat în piaţa Tahrir în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă între militari şi manifestanţi, deşi militanţii au făcut apel la noi proteste pentru a denunţa violenţele. „Ceea ce s-a întâmplat vineri seară a fost rezultatul unor confruntări nepremeditate între poliţia militară şi tinerii revoluţionari”, a declarat Consiliul Suprem al forţelor armate, aflat la conducerea ţării de la înlăturarea lui Hosni Mubarak. Militanţii lansaseră însă un apel la organizarea de noi manifestaţii, sâmbătă, pentru a denunţa utilizarea forţei în ajun. „Manifestanţii din piaţa Tahrir au fost dispersaţi cu bâte şi bice. Mascaţii înarmaţi cu puşti automate au încercat să-i reducă la tăcere pe protestatari. Nenumăraţi oameni au fost bătuţi, agresaţi şi arestaţi”, s-a scris într-un comunicat postat pe Facebook.

La protestele organizate pentru a sărbători două săptămâni de la înlăturarea lui Hosni Mubarak, activiştii au solicitat armatei să înlăture Guvernul şi să aducă la putere o echipă de tehnocraţi. Protestatarii doresc demisia Guvernului premierului Ahmed Shafiq, eliberarea imediată a prizonierilor politici şi declararea amnistiei generale. În replică, Comisia care se ocupă de modificarea Constituţiei egiptene a propus, sâmbătă, limitarea exercitării funcţiei de preşedinte la două mandate şi diminuarea condiţiilor privind candidatura la funcţia supremă în stat. Aceste propuneri urmează să fie supuse unui referendum în două luni. Comisia este prezidată de Tarek el-Beshri, fostul preşedinte al Consiliului de Stat, propune. Potrivit termenilor Constituţiei suspendate în prezent de armată, care controlează ţara de la demisia lui Hosni Mubarak, preşedintele se poate prezenta la alegeri pe termen nedefinit, iar mandatul prezidenţial este de şase ani. Comisia propune şi schimbarea condiţiilor privind candidatura la preşedinţie, care în prezent sunt extrem de restrictive. În cazul în care amendamentele vor fi adoptate, pentru a se putea prezenta, orice candidat, va trebui să aibă sprijinul a 30 de membri ai uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului sau a 30.000 de cetăţeni cu drept de vot din 15 guvernorate, sau să fie desemnat de un partid care are cel puţin un loc în Parlament.

Viitoarele alegeri urmează să fie supravegheate judiciar, una dintre principalele revendicări ale militanţilor pro-democraţie. Nominalizarea unui vicepreşedinte va deveni obligatorie în 60 de zile de la preluarea funcţiei de preşedinte, iar instaurarea stării de urgenţă, încă în vigoare după ce a fost impusă în 1981, va fi mai dificilă. Preşedintele va trebui să obţină aprobarea majorităţii Adunării Poporului dacă vrea să instaureze starea de urgenţă, care nu va mai putea fi aplicată decât pentru o perioadă limitată care nu va depăşi şase luni. Eventuala sa prelungire va trebui să facă obiectul unui referendum. rticolul 179 din Constituţie, care îi permite preşedintelui să le ordone civililor acuzaţi de terorism să fie aduşi în faţa unui tribunal militar, va fi suprimat. Un prim nume vehiculat în cursa pentru preşedinţie este cel al lui Amr Moussa, care ocupă în prezent funcţia de preşedinte al Ligii Arabe ca reprezentant al Egiptului.

Pe de altă parte, fostul ministru egiptean de Interne va fi judecat începând din 5 martie pentru spălare de bani. Procesul lui Habib el-Adli, arestat la 17 februarie, va avea loc la tribunalul penal din Cairo. Plecarea lui Habib el-Adli, urât de o mare parte din populaţia egipteană, a fost cerută cu insistenţă de manifestanţi în timpul marşurilor care cereau demisia preşedintelui Hosni Mubarak. Ministerul său a fost şi mai detestat după ce poliţia a dispărut de pe străzile din Egipt, în urma confruntărilor violente dintre forţele de ordine şi protestatari, lăsând terenul liber pentru hoţi. Mai mulţi foşti miniştri şi oficiali egipteni au primit interdicţia de a părăsi Egiptul şi şi-au văzut conturile îngheţate la ordinul Parchetului general în timpul mişcării populare.