După o săptămînă de atacuri aeriene, soldate cu peste 400 de morţi, între care 77 de copii şi 23 de femei şi 2.300 palestinieni răniţi, armata israeliană a lansat, sîmbătă noaptea, operaţiunea terestră în Fîşia Gaza. Blindate şi unităţi de infanterie au fost semnalate, potrivit agenţiilor internaţionale de presă care citează martori oculari, în zona fostei colonii evreieşti Netzarim, situată la trei kilometri la sud de oraşul Gaza, evacuată în urma retragerii israeliene din Fîşia Gaza din vara lui 2005. Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a semnat un ordin de mobilizare urgentă a mii de rezervişti, iar un număr important de tancuri susţin acţiunile armatei care acţionează în diverse sectoare în nordul minusculului teritoriu suprapopulat - 1,5 milioane de locuitori în 362 de kilometri pătraţi. Forţele israeliene au divizat Fîşia Gaza, izolînd partea de nord, inclusiv oraşul Gaza, de restul regiunii. Potrivit unor surse palestiniene, divizarea începe de la punctul de trecere a frontierei Karni şi ajunge pînă la mare. „Obiectivul este acela de a distruge infrastructura teroristă a Hamas în zona operaţiunilor”, a explicat un oficial militar israelian.

Potrivit unui prim bilanţ oficial israelian, 30 de soldaţi israelieni au fost răniţi în ofensiva terestră, dintre care doi grav. Purtătorul de cuvînt al armatei israeliene a dezminţit informaţii furnizate de palestinieni potrivit cărora nouă soldaţi israelieni şi-ar fi pierdut viaţa în timpul operaţiunii, dar a confirmat moartea unui militar. În schimb, Israelul afirmă că a ucis cel puţin 50 de combatanţi palestinieni, în absenţa unui comunicat oficial al Hamas. Surse medicale palestiniene susţin că cel puţin 500 de palestinieni au fost ucişi şi alţi 2.450 răniţi în ofensiva israeliană din Fîşia Gaza, de la lansarea sa la 27 decembrie.

Victime colaterale

Ambasada română de la Tel Aviv a primit 64 de solicitări de evacuare din Gaza, pe care le-a înaintat autorităţilor israeliene. Cu toate acestea, pînă în prezent, niciuna dintre aceste solicitări nu a fost aprobată, motivul principal, fiind lipsa actelor, ceea ce presupune un timp mai mare pentru verificarea persoanelor care vor să părăsească zona. Un alt factor care a contribuit la întîrzierea aprobării este faptul că solicitările făcute la Ambasada României de la Tel Aviv au fost făcute foarte tîrziu, primele nouă cereri au fost formulate pe 31 decembrie, iar următoarele pe 2 ianuarie. Mai mulţi străini, printre care cetăţeni germani, austrieci şi unguri, din Fîşia Gaza se află în această situaţie. Ministerul român al Afacerilor Externe a solicittat autorităţilor israeliene urgentarea aprobărilor de evacuare a românilor din zonă. Cu toate acestea, punctul de trecere Erez, pe unde ar putea fi scoşi cetăţenii străini din Fîşia Gaza, este momentan închis. Pînă în prezent, autorităţile israeliene au dat aprobări pentru 443 de cetăţeni străini care au cerut evacuarea din Fîşia Gaza, dar mai puţin de 200 au reuşit să plece din zonă.

Reuniune fără rezultat

Convocat la iniţiativa Libiei, singurul membru arab, Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să ajungă la un consens asupra adoptării unui text care se dorea a fi un apel la încetarea ostilităţilor în Gaza. Proiectul de rezoluţie propus de Libia asocia escaladarea violenţei de ofensiva israeliană fără să facă nicio menţiune la tirurile cu rachete palestiniene împotriva teritoriului israelian. Textul se limita să invite cele două părţi să recurgă imediat la o încetare a focului pe care s-o respecte pe deplin. Ambasadorul SUA la ONU a declarat că singura vinovată de demararea ofensivei israeliene este gruparea Hamas care a tras rachete asupra mai multor obiective civile din statul evreu.

În plan politic, preşedintele moderat al Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, a declarat că îi va cere preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, pe care îl va primi azi la Ramallah, în Cisiordania, să exercite presiuni asupra Israelului pentru ca acesta să pună capăt atacurilor din Fîşia Gaza. Acesta a condamnat dur ofensiva israeliană din Fîşia Gaza, calificînd-o drept „agresiune brutală”. Preşedintele francez a depus intense eforturi diplomatice pentru obţinerea unui armistiţiu, pînă în prezent refuzat de Israel şi de Hamas. Mişcarea islamistă palestiniană s-a declarat ieri dispusă la un dialog interpalestinian necondiţionat în vederea înfruntării agresiunii, a declarat unul dintre liderii acesteia, Mohammed Nazzal. Acesta făcea referire la ruptura dintre Hamas şi gruparea rivală al-Fatah, a preşedintelui Mahmud Abbas, de la preluarea controlului în Fîşia Gaza de către mişcarea islamistă, în iunie 2007, în urma unui atac împotriva forţelor Autorităţii Naţionale Palestiniene. Mai multe iniţiative de mediere în vederea organizării unui dialog de reconciliere între al-Fatah şi Hamas au rămas fără niciun ecou în ultimele luni. La rîndul său, Israelul a anunţat că nu încearcă să ocupe, din nou, Fîşia Gaza. „Armata israeliană are intenţia de a prelua cotrolul asupra sectoarelor din care sînt lansate rachetele de mai multe luni”, a precizat secretarul general al Guvernului, Ovid Yehezkel, după şedinţa de ieri a Consiliului de Miniştri.

Împotriva bombardamentelor din Gaza

Mii de persoane s-au adunat la sfîrşitul săptămînii trecute în ţări precum Israel, Turcia, Cipru, Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Austria în semn de solidaritate cu palestinienii din Fîşia Gaza afectaţi de cele opt zile de bombardamente israeliene. Zeci de mii de arabi israelieni au manifestat sîmbătă la Sakhnin, în nordul Israelului împotriva raidurilor israeliene din Gaza. Aceştia au fost chemaţi de mai multe partide reprezentînd minoritatea arabă din Israel, între care Frontul Democratic, Partidul Comunist Mişcarea Islamică şi Adunarea Naţional-Democrată a fostului deputat Azmi Bishara. Comunitatea arabă israeliană numără 1,2 milioane de persoane din totalul de şapte milioane a Israelului şi cuprinde descendenţii celor 160.000 de palestinieni rămaşi pe teritoriul unde s-a format statul Israel în 1948.

Circa 30 de protestatari au mărşăluit sîmbătă în cartierul South Side din oraşul Chicago, în apropiere de locuinţa preşedintelui american ales Barack Obama, arborînd drapele palestiniene şi scandînd sloganuri pacifiste. Pe de altă parte, Papa Benedict al XVI-lea a denunţat duminică evoluţiile dramatice din Fîşia Gaza şi a deplîns faptul că „respingerea dialogului duce la situaţii care copleşesc de o manieră de nedescris populaţiile. Războiul şi ura nu reprezintă soluţia pentru problemele existente în regiune”, arătînd că în toate bisericile din Ţara Sfîntă credincioşii sînt invitaţi să se roage pentru încetarea conflictului în Fîşia Gaza şi pentru dreptate şi pace.