Armata israeliană şi-a încheiat, miercuri, retragerea din Fîşia Gaza, după ofensiva lansată la 27 decembrie, în teritoriul palestinian, împotriva Hamas, a anunţat un purtător de cuvînt militar. ”Ultimul soldat a părăsit Fîşia Gaza în această dimineaţă, dar armata a rămas desfăşurată la graniţă, pentru a face faţă oricărei eventualităţi”, a declarat purtătorul de cuvînt. Luptele în Fîşia Gaza au încetat duminică, graţie unui armistiţiu pe care Israelul şi grupările armate palestiniene, între care şi Hamas, care controlează acest teritoriu, l-au decretat, fiecare la rîndul său. Armata israeliană a început să se retragă gradual din Fîşia Gaza după acest armistiţiu.

Tot în cursul zilei de ieri, un nou grup de cetăţeni români a părăsit Fîşia Gaza, pe la punctul de frontieră Erez, în urma demersurilor făcute de Ambasada României la Tel Aviv pe lîngă autorităţile israeliene, informează un comunicat al MAE. Autorităţile israeliene au anunţat ambasada română în seara zilei de marţi că ieşirea cetăţenilor români din Gaza este autorizată, iar ambasada a contactat cele 21 de persoane care îşi exprimaseră dorinţa de a fi evacuate. Dintre acestea, au confirmat că se vor prezenta la Erez 13 persoane - opt cetăţeni români (doi adulţi şi şase minori) şi cinci cetăţeni palestinieni, membri de familie. În cele din urmă, la punctul de frontieră s-au prezentat opt cetăţeni români şi patru palestinieni. Personalul consular al ambasadei s-a aflat în punctul de frontieră, pentru a elibera titlurile de călătorie necesare şi pentru a asigura tranzitarea teritoriului israelian spre Iordania. Pînă în prezent, 41 de cetăţeni români şi rude ale acestora au părăsit Fîşia Gaza.

Israelul interzice publicarea identităţii şefilor unităţilor implicate în ofensiva din Fîşia Gaza împotriva Hamas, de teamă să nu fie urmăriţi în justiţie pentru crime de război, informează surse militare. Această interdicţie se referă atît la numele ofiţerilor, cît şi la fotografiile lor. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a solicitat, marţi, urmăriri împotriva responsabililor bombardamentelor israeliene ”total inacceptabile”, care au afectat clădiri ale ONU din Gaza. Opt organizaţii israeliene de apărare a drepturilor omului au solicitat, de asemenea, marţi, procurorului general deschiderea unei anchete privind conduita armatei în Gaza, avînd în vedere amploarea atacurilor purtate împotriva populaţiilor civile. Statul evreu adună dovezi pentru a demonstra că obiectivele sale erau doar militare şi impută mişcării Hamas vina pentru victimele civile, afirmînd că grupurile armate palestiniene operau în mod deliberat în zone populate din Gaza. Potrivit serviciilor de urgenţă din Gaza, peste 1.300 de palestinieni au murit şi peste 5.000 au fost răniţi în timpul operaţiunii de 22 de zile care îi viza la nivel oficial pe membrii Hamas. Cel puţin 65% dintre victime sînt civili, printre care peste 400 de copii şi o sută de femei au fost ucişi. Au mai fost bombardate şcoli administrate de ONU şi cartierul general al agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), unde au fost depozitate zeci de tone de ajutoare umanitare.

Între timp, armata israeliană anchetează eventuala utilizare de către militarii săi, din greşeală, a obuzelor cu fosfor în Fîşia Gaza. Ancheta se referă la un tir cu circa 20 de obuze într-o zonă populată din nordul Fîşiei Gaza, lansat de o unitate de paraşutişti. Potrivit unor surse militare citate de ”Haaretz”, armata a lansat două tipuri de obuze cu fosfor: obuze de artilerie fumigene, de 155 de milimetri, care conţin o cantitate redusă de fosfor şi obuze de mortieră, de 120 de milimetri, cu o concentraţie mare de fosfor. Aproximativ 20 de obuze din categoria a doua, care cauzează arsuri grave, au fost lansate asupra unor cartiere din localitatea Beit Lahhiya, conform publicaţiei. Organizaţia Amnesty International, care a trimis o echipă, săptămîna trecută, în teritoriul palestinian, acuză statul evreu de crime de război, pentru că a recurs la obuze cu fosfor.