Ministrul libanez al Apărării, Elias Murr, a avertizat, joi seară, că armata libaneză va participa la lupte dacă Israelul va trimite forţe terestre pentru invadarea ţării. "Armata libaneză va rezista, va apăra ţara şi va demonstra că este o forţă demnă de respect", a declarat Murr într-un interviu televizat. "Echilibrul forţelor de schimbă şi, dacă va exista o invazie a Libanului, o aşteptăm", a adăugat ministrul Apărării. "Avem în prezent o armată libaneză care a decis să îşi apere teritoriul, iar sîngele comun este un factor mai puternic decît diferenţele de confesiune, religie sau doctrină", a spus Murr. Armata libaneză nu a intervenit în timpul invaziei israeliene din 1982, care a implicat Libanul într-un război civil şi regional. În momentul retragerii israeliene din Liban, în mai 2000, după 22 de ani de ocupaţie, Beirutul nu a trimis trupe la frontiera cu statul evreu, controlată de Hezbollah, susţinut de Siria şi Iran.

Cel puţin cinci rachete au lovit, ieri, oraşul Haifa şi 10 persoane au fost rănite. Tirul este replica Hezbollah la atacurile lansate de armata israeliană pe teritoriul libanez, soldate cu trei morţi şi zeci de răniţi. O rachetă Katiuşa a mişcării şiite libaneze a căzut, vineri, într-o bază a Forţei Interimare de Urgenţă a Naţiunilor Unite, în partea de sud a Libanului, fără să provoace victime. Patru militari israelieni au fost răniţi după ce două elicoptere militare la bordul cărora se aflau s-au ciocnit în apropiere de Ramat Naftali, la circa 10 kilometri de frontiera cu Libanul. Acesta este al doilea accident aerian petrecut în Israel după debutul ofensivei asupra Libanului. Miercuri, un avion de tip F-16 s-a prăbuşit la scurt timp după decolarea de pe un aeroport militar din sudul Israelului. Din fericire, atît pilotul cît şi copilotul au scăpat cu viaţă.

Cinci palestinieni, între care şi un militant Hamas, au fost ucişi vineri, în Gaza, de tirurile israeliene. Acest nou atac vine la numai cîteva ore după operaţiunea forţelor statului evreu asupra unei tabere de refugiaţi din centrul Fîşiei Gaza, soldată cu moartea a 15 persoane. Ofensiva forţelor israeliene în Gaza a făcut 110 morţi în rîndul palestinienilor, din care jumătate militanţi. Totodată, ofensiva israeliană în Liban a provocat moartea a 331 de persoane după 12 iulie, iar tirurile trase spre teritoriul israelian de Hezbollah s-au soldat cu 31 de morţi din rîndurile israelienilor, 15 civili şi 16 militari.

Plan de ieşire din conflict

Israelul respinge acuzaţiile formulate pe plan internaţional privind recurgerea excesivă la forţă în ofensiva din Liban, pe care o justifică prin intenţia de a elimina o "axă a răului" regională. Mai multe ţări, printre care se numără Franţa şi Rusia, au condamnat recurgerea excesivă la forţă în cursul ofensivei israeliene, care a provocat şi distrugeri importante în infrastructura libaneză, în mod special la aeroportul din Beirut, bombardat în repetate rînduri. Preşedintele francez, Jacques Chriac, a criticat caracterul "disproporţionat" al ripostei israeliene, în timp ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a condamnat "atitudinea radicală în recurgerea la forţă, care nu face decît să îi încurajeze pe radicalii din cealaltă tabără".

Folosind o terminologie inspirată din cea a preşedintelui Statelor Unite, George W. Bush, Israelul a dezvoltat conceptul unei "axe a răului" Hezbollah - Hamas - Iran - Siria, după modelul axei Iran - Irak - Coreea de Nord, definită în ianuarie 2002 de liderul american. Statele Unite sprijină acest punct de vedere. "Este o stare de fapt - Hezbollah este finanţat de Iran şi protejat de Siria. Este o dimensiune a războiului împotriva terorismului lansat de Statele Unite", a declarat purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Tony Snow.

Secretarul general al ONU, Kofi Annan a cerut încetarea imediată a ostilităţilor din Liban şi a propus Consiliului de Securitate un plan de ieşire din conflict. Documentul prevede eliberarea imediată a celor doi militari israelieni capturaţi la 13 iulie de Hezbollah, organizarea unei conferinţe internaţionale pe tema Libanului şi desfăşurarea în zona de conflict a unei forţe internaţionale de menţinere a păcii. Ministrul german al Apărării, Franz Joseph Jung, s-a declarat, vineri, împotriva unei participări a Germaniei la forţa internaţională propusă pentru Liban. Kofi Annan s-a întîlnit şi cu secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, dar nu a făcut nici o declaraţie. Şeful diplomaţiei americane urmează să efecueze, duminică, o vizită în Orientul Mijlociu.

Schimb de prizonieri

Liderul mişcării Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat, într-un interviu acordat postului qatariot de televiziune al-Jazeera, că "cei doi militari israelieni capturaţi la frontieră nu vor fi eliberaţi decît după negocieri indirecte, în cadrul unui schimb de prizonieri". Nasrallah, vizat de bombardamentele israeliene care i-au distrus biroul din sudul Beirutului, a respins informaţiile potrivit cărora armata israeliană ar fi reuşit să elimine jumătate din arsenalul Hezbollah sau că ar fi ucis un mare număr de membri şi lideri ai mişcării şiite. "Anunţăm Israelul că războiul este la început, combatanţii noştri îşi păstrează intactă capacitatea de rezistenţă şi vă pregătesc surprize", a continuat Nasrallah, luînd în derîdere acuzaţiile conform cărora mişcarea sa ar acţiona în interesul Siriei sau Iranului.

Hassan Nasrallah a criticat regimurile arabe pentru atitudinea faţă de agresiunea Israelului. "Vă cerem să rămîneţi neutri. Nu dorim nici inimile voastre şi nici săbiile voastre. Aţi susţinut torţionarul şi aţi condamnat victima", a adăugat Nasrallah. De altfel, acesta a cerut scuze unei familii de arabi israelieni din Nazaret, după uciderea a doi membri ai acesteia într-un atac cu rachete lansat miercuri de Hezbollah.

Apele libaneze, declarate zonă de război

Camera Britanică a Transportatorilor Maritimi a declarat, de joi, coastele libaneze şi israeliene drept zone de război, ca răspuns la solicitarea Sindicatului Naţional al Marinei şi a Asociaţiei Ofiţerilor Transportului Maritim. În consecinţă, navigatorii britanici vor primi un bonus de război, în funcţie de contractele primite. Zona de război se referă la regiunile de coastă din apele libaneze şi israeliene din jurul portului Haifa. Declaraţia intră imediat în vigoare şi va fi valabilă pînă la 2 august, cînd va fi revizuită.

Camera britanică este o asociaţie comercială care reprezintă 135 de proprietari şi manageri de nave din Marea Britanie şi 793 de vase de circa 21 de milioane de tone şi recomandă ca sumele acordate drept compensaţii de război să fie de 100% din tariful obişnuit. De asemenea, proprietarii de vase nu trebuie să ia măsuri disciplinare faţă de navigatorii care refuză să intre în zona de război.

Coridoare umanitare între Liban şi Cipru

Premierul israelian, Ehud Olemert, şi-a dat acordul oficial pentru crearea unui "coridor umanitar" între Liban şi Cipru, a anunţat, joi seara, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Ierusalim. "Marina militară israeliană va permite transportul ajutoarelor umanitare, în special alimente, medicamente şi haine, din Cipru spre populaţia libaneză", a afirmat Assaf Shariv. "În coordonare cu armata israeliană, alte ţări îşi pot evacua spre Cipru cetăţenii din Liban", a adăugat oficialul israelian. Preşedintele Franţei a cerut, miercuri, deschiderea unor coridoare umanitare în interiorul Libanului, pentru a permite deplasarea refugiaţilor, precum şi între Liban şi Cipru, traseu pe unde unde sînt evacuaţi cetăţenii străini.

O a doua ţară s-ar putea oferi să primească persoanele evacuate din Liban, reducînd astfel presiunile exercitate asupra Ciprului, ţară care a fost invadată de mii de cetăţeni străini refugiaţi din calea raidurilor israeliene, au declarat vineri o serie de oficiali americani, care au refuzat să facă public numele ţării, însă cel mai probabil ar fi vorba de Turcia, un vas canadian avînd la bord persoane evacuate din Liban ancorînd deja într-un port al acesteia.