Armata japoneză poate participa la războaie în străinătate - pentru prima dată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial - începând de marţi, odată cu intrarea în vigoare a unei reforme majore, dar controversate în domeniul politicii securităţii, relatează DPA. Această reformă - aprobată de Parlament în septembrie, în pofida unei opoziţii publice acerbe - este una dintre țintele politice ale premierului Shinzo Abe. Noua legislaţie permite armatei să acţioneze în numele autoapărării colective pentru a-și ajuta aliaţii, în special SUA, principalul aliat al Japoniei în regiune.

Bătălia în vederea modificării legislaţiei a început în 2014, după ce Cabinetul Abe a aprobat o eventuală utilizare mai mare a forţei de către armată în străinătate, printr-o reinterpretare a Constituţiei. Însă numeroşi avocaţi şi experţi constituţionali continuă să considere că pachetul legislativ care a intrat în vigoare încalcă legea fundamentală pacifistă adoptată după înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial. Articolul 9 al Constituţiei interzice să se recurgă la forţă în vederea soluţionării disputelor internaţionale. Susumu Murakoshi, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Barourilor Japoneze (JFBA), a declarat marţi că intrarea în vigoare a reformei este împotriva constituţionalismului şi a denunţat faptul că a avut loc fără parcurgerea procedurilor necesare în vederea amendării Constituţiei. Noua legislaţie creşte riscul ca Japonia să se implice în conflicte militare, a avertizat Murakoshi. Katsuya Okada, liderul Partidului Democratic, principala formaţiune japoneză de opoziţie, a îndemnat puterea, luni, la un miting în faţa sediului Dietei (Parlamentul bicameral japonez), să renunţe la aceste legi.

Shinzo Abe a argumentat că reforma este necesară în vederea adaptării ţării la mediul securităţii în Asia de Est, inclusiv faţă de o consolidare a armatei chineze şi o agresivitate tot mai mare a Beijingului pe mare şi în faţa ameninţării nucleare nord-coreene. Potrivit unui sondaj realizat în weekend de agenţia Kyodo News, 39% dintre persoanele intervievate s-au declarat în favoarea noii legislaţii în domeniul securităţii, însă 49,9% o resping.