În fiecare toamnă, mii de tineri constănţeni, fie ei absolvenţi de liceu sau de facultate intrau în febra încorporărilor, pregătindu-se de efectuarea stagiului militar obligatoriu. Unii acceptau această impunere fără împotrivire, conştienţi că armata "este un rău necesar" pe care îl poţi amîna dar nu îl poţi evita la nesfîrşit, în timp ce alţii alergau disperaţi după scutiri medicale fanteziste sau se înscriau la o încă facultate, tocmai pentru a scăpa de încorporare. După ce statul român a anunţat că din 2007 armata nu va mai fi obligatorie, scutirile au început să curgă şi mai mult la centrele militare zonale, recruţii încercînd să amîne momentul "arcanului", pînă cînd acesta nu va mai exista. Legea 395 privind desfiinţarea stagiului militar obligatoriu şi formarea unei armate de profesionişti a intrat în vigoare încă de pe 23 decembrie 2005. Noua normă anunţa că armata nu va mai fi obligatorie începînd de la 1 ianuarie 2007. Ultima încorporare pentru cei cu termen redus a fost în luna iulie a acestui an, cînd cîteva sute de constănţeni, proaspăt absolvenţi de facultate, au plecat să îşi satisfacă stagiul la puţinele UM-uri care mai acceptau contingente. În ceea ce îi priveşte pe militarii în termen normal, ultima încorporare este programată pentru finele lunii viitoare.

Un nou statut

Dispariţia stagiului obligatoriu impunea crearea de către stat a unor regulamente stricte privind noua armată de profesionişti. Săptămîna trecută, Senatul României a aprobat Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, precum şi condiţiile în care aceştia îşi vor desfăşura serviciul. Prima modificare capitală este cea privind înclocuirea sintagmelor "militari pe bază de contract" sau "militari profesionişti" cu cele de "soldat voluntar" şi "gradat voluntar". Soldaţi, fruntaşi sau caporali, aceşti voluntari vor fi angajaţi în baza unui contract de 4 ani, care poate fi prelungit de mai multe ori, pe cîte 2 sau chiar 3 ani, pînă la limita legală de vîrstă impusă de lege. Voluntarii trebuie să aibă minim 18 ani, să îndeplinească condiţiile normei şi vor constitui principala resursă pentru formarea subofiţerilor din sistem. Angajarea se face la solicitarea expresă a persoanei interesate, aceasta urmînd să fie supusă unui program de instruire, după care va depune jurămîntul. După jurămînt urmează alt stagiu de pregătire şi abia apoi semnarea contractului cu unitatea. Statutul aprobat joia trecută de Senat prevede mai multe drepturi pentru aceşti voluntari, cum ar fi cel la soldă lunară, la echipament şi hrană, ultimele dintre acestea fiind gratuite. De asemenea, soldaţii şi gradaţii voluntari vor beneficia de asistenţă medicală şi medicamente, tratament în timpul serviciului de odihnă, toate acestea gratuite. Militarii vor avea compensaţii lunare la întreţineri sau pot promi chiar şi locuinţe de serviciu, iar la finele contractelor, în anumite condiţii, pensie şi asigurări sociale. Un aspect inedit este cel al corpurilor de rezervişti. Cei care au deja stagiul militar satisfăcut pot încheia contracte de voluntari rezervişti pe o perioadă de 5 ani, apoi alte acorduri pe cîte 2 sau 3 ani. Cei care nu au deja armata făcută trebuie să parcurgă un stagiu de pregătire de 4 luni, apoi depun jurămîntul şi încheie contractul de rezervist. Printre obligaţiile rezerviştilor se numără aceea de a se pune la dispoziţia unităţii, cel puţin de două ori pe lună şi de a răspune imediat la convocări în cazuri de război, concentrări sau stări de asediu. Rezerviştii vor primi beneficii băneşti, echipament, hrană, protecţie socială, prime de fidelitate ca şi ceilalţi voluntari, dar numai în timpul misiunilor. Cînd nu fac instrucţie, aceştia vor primi totuşi 10% din solda lunară.