Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan, membre ale Organizaţiei tratatului pentru securitate colectivă au convenit, miercuri, la Moscova, asupra înfiinţării unor forţe armate colective de reacţie, cu baza permanentă în Rusia, pentru a răspunde eventualelor ameninţări externe. Acordul a fost semnat în cursul unui summit la care au participat preşedinţii celor şapte state. Compoziţia acestor unităţi comune şi detaliile privind comandamentul unificat nu au fost comunicate pentru moment presei. Rusia intenţionează însă să includă, în special, forţe două unităţi de paraşutişti, care vor avea baza în regiunile Ivanovo şi Ulianovsk. Totodată, Rusia şi Kazahstanul vor pune la dispoziţie divizii de desant şi divizii de atac.

Acordul privind forţele comune trebuie să consolideze importanţa acestei Organizaţiei tratatului pentru securitate colectivă ca agent de stabilizare în spaţiul fostei URSS. Totuşi, Uzbekistanul, care întreţine relaţii dificile cu unele dintre celelalte ţări membre, a semnat acordul, dar cere să beneficieze de derogări, a declarat preşedintele armean Serge Sarkissian, fără a face alte precizări. Pînă acum experţii ruşi au criticat Organizaţia tratatului pentru securitate colectivă pentru ineficienţa funcţionării sale, care cere un consens absolut, blocînd numeroase decizii în cadrul organizaţiei. În viitor, forţa de reacţie operaţională va fi utilizată în cazuri de agresiune militară, operaţiuni speciale contra terorismului internaţional, a extremismului, crimei organizate şi traficului de droguri, precum şi în vederea lichidării consecinţelor catastrofelor naturale sau provocate de o eroare umană. În opinia miniştrilor de externe din cele şapte state ale Comunităţii Statelor Independente, această forţă este menită să devină o alternativă la forţa de reacţie rapidă a NATO.

În paralel, a avut loc summit-ul Comunităţii Economice Eurasia, din care fac parte Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan, fiind examinate modalităţi de depăşire a consecinţelor crizei financiare mondiale. Ţările care fac parte din această organizaţie, creată în 2001, şi în care Armenia, R.Moldova şi Ucraina au statut de observatori, trebuie să discute despre constituirea unui Fond Colectiv de Cooperare a cărui valoare se va ridica la echivalentul a zece miliarde de dolari şi care va trebui să devină un instrument eficient pentru a face faţă fenomenelor negative din economia şi finanţele statelor membre.

SUA trebuie să îşi închidă baza aeriană din Kîrgîzstan în 180 de zile

Acordul de creare a forţei armate comune intervine într-un moment în care Rusia încearcă să îşi consolideze influenţa în fostele republici sovietice, mai ales în domeniul-cheie al apărării. La destrămarea URSS, la sfîrşitul lui 1991, SUA şi-au consolidat poziţiile în Caucaz şi Asia centrală. La scurt timp de la ratificare, Guvernul din Kîrgîzstan a decis închiderea unei baze aeriene americane din această fostă republică sovietică şi a prezentat un proiect de lege în acest sens Parlamentului. Anterior, ambasada SUA de la Bişkek a precizat că nu a primit nicio notificare privind decizia Kîrgîzstanului de a închide în curînd baza militară americană de pe teritoriul acestei ţări din Asia Centrală. Decizia nu va putea fi însă luată prea uşor întrucît mai mulţi politicieni kîrgîzi au declarat că închiderea bazei aeriene americane diminuează independenţa ţării din Asia Centrală şi este împotriva intereselor sale naţionale. Miroslav Niazov, membru al opoziţiei kîrgîze, fost secretar al Consiliului de Securitate al ţării, a declarat, miercuri, ţara nu are un sistem propriu de securitate, iar baza americană era, printre altele, structură de încredere care asigura securitatea naţională a ţării.