Armata Română sărbătorește, la 30 aprilie, Ziua Infanteriei Române.

În baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol (1829), încheiat între Rusia și Turcia după război, care stipulau că Țările Române obțin dreptul să-și organizeze ''un număr de gărzi înarmate pământene'', adică să-și înființeze propria lor putere militară, ''al cărei număr și întreținere vor fi stabilite de domni împreună cu divanele lor'', la 30 aprilie 1830 s-a hotărât ''formăluirea în Valahia a șase batalioane pedestrime și 6 escadroane călărime a străjii pământești'', potrivit ''Calendarului tradițiilor militare'' (2010).

Din aceste forțe au fost create 3 regimente mixte: unul la București, unul la Ploiești și altul la Craiova. În același timp, au luat ființă în Moldova un batalion de infanterie și un escadron de cavalerie, din care s-a înființat primul regiment mixt, cu garnizoana la Iași. În urma Unirii de la 1859 a celor două provincii românești, Moldova și Țara Românească, infanteria a cunoscut progrese importante. În 1860, efectivele infanteriei atingeau cifra de 10.848 oameni. După reorganizarea armatei din 1917, infanteria a fost structurată în 15 divizii de infanterie. În anul 1938, infanteria reprezenta 52% din efectivele armatei.

După cel de-al Doilea Război Mondial, infanteria și-a perfecționat atât structurile organizatorice, cât și înzestrarea luptătorilor, a subunităților, a unităților și a marilor unități cu armament și tehnică de luptă moderne, a selecționat și a pregătit cadrele, comandamentele și comenzile, a modernizat baza materială și a participat la combaterea efectelor inundațiilor din anii 1970 și 1975 și a cutremurului din 1977, notează site-ul www.forter.ro.

După anul 1990, unele unități de infanterie au participat la misiuni internaționale, pentru menținerea păcii în diferite zone de pe glob.