Forţele ucrainene au declanşat, ieri, un atac în apropiere de satul Karlivka, situat la 30 de kilometri vest de Doneţk, capitala acestei regiuni din estul Ucrainei, zonă devastată de insurecţia armată pro-rusă. În urma confruntărilor au fost evacuaţi toţi agenţii vamali ruşi, a anunţat şeful serviciului de presă al Direcţiei vamale Sud din Federaţia Rusă. Guvernatorul regiunii Rostov, de la graniţa cu Ucraina, Vasili Golubev, a declarat că 13 proiectile de diferite tipuri au explodat pe teritoriul acestei regiuni ruse de la începutul ostilităţilor în regiunile învecinate din Ucraina. La rândul său, Ministerul ucrainean al Apărării a informat ieri că, în ultimele 24 de ore, rebelii au deschis focul asupra a zece posturi de trecere de la frontiera dintre Ucraina şi Rusia. Tabăra adversă susţine că armata ucraineană a suferit pierderi mai semnificative, susţinând că numai în luptele date în zona aeroportului din Lugansk au murit 50 de soldaţi ucraineni, după cum relatează site-ul Russia Today, citând o declaraţie făcută de aşa-numitul lider al autoproclamatei „Republici Populare Lugansk“, Valeri Bolotov. Trei soldaţi ucraineni angajaţi în ofensiva militară împotriva rebelilor din estul ţării au fost ucişi şi alţi 27 au fost răniţi în ultimele 24 de ore, a anunţat însă serviciul de presă al „operaţiunii antiteroriste“ duse de puterea de la Kiev.

LUPTE PREA APROAPE DE GRANIŢĂ Autorităţile ucrainene se arătau în continuare dispuse să ducă negocieri cu privire la soluţionarea situaţiei din sud-estul Ucrainei numai cu condiţia încetării bilaterale a focului, sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Rebelii şi-au anunţat dorinţa de a rezista, deşi au recunoscut că forţele loiale autorităţilor de la Kiev sunt superioare atât ca număr, cât şi ca material militar. Separatiştii rusofoni din estul Ucrainei au admis că au primit armament din Rusia. Potrivit unei înregistrări video, rebelii se plâng de calitatea inferioară a armamentului venit din Rusia şi de faptul că multe arme sunt foarte vechi. În acest timp, armata ucraineană îşi continuă ofensiva împotriva separatiştilor din Doneţk şi Lugansk, iar preşedintele Petro Poroşenko a vizitat trupele ucrainene aflate în prima linie a luptelor. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a dat publicităţii o înregistrare video în care apar mai mulţi lideri ai rebelilor din Doneţk într-un dialog aprins cu un politolog rus de origine armeană, Serghei Kurginian. Acesta este considerat de către liderii de la Kiev drept unul dintre propagandiştii Kremlinului. Unii separatişti se arată indignaţi că Rusia nu îi ajută cu mai multe arme şi echipamente militare. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a reafirmat decizia de a nu negocia cu rebelii decât dacă aceştia predau armele. La Moscova, şeful diplomaţiei ruse a pledat pentru convorbiri între cele două părţi implicate în conflict.

AJUTOR PENTRU SEPARATIŞTI Rusia continuă să mobilizeze forţe armate la graniţa cu Ucraina, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR). Şi el a confirmat că Rusia continuă să acorde ajutor rebelilor din Ucraina. „Trupele ruse dislocate la graniţă sunt implicate în transferul de tehnică militară grea, piese de schimb şi soldaţi către rebelii din estul Ucrainei“, a afirmat comandantul SACEUR.

În schimb, la nivel oficial, preşedintele rus, Vladimir Putin, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, s-au pronunţat în favoarea revenirii cât mai grabnice la regimul de încetare a focului în Ucraina şi a organizării unei reuniuni a Grupului de contact, cu participarea reprezentanţilor regiunilor rebele. Cei trei lideri au continuat, în timpul unei discuţii telefonice, să abordeze diferite aspecte ale situaţiei din Ucraina, ţinând cont de operaţiunea armată ce se desfăşoară în sud-estul acestei ţări şi de numărul tot mai mare de refugiaţi ucraineni pe teritoriul Rusiei. UE se pregăteşte, totuşi, să adauge 11 nume pe lista personalităţilor vizate de sancţiuni ţintite pentru responsabilitatea lor în criza ucraineană. Potrivit unei alte surse europene, ambasadorii au convenit asupra principiului de a adăuga 11 nume de separatişti ucraineni celor 61 de personalităţi ruse ori ucrainene pro-ruse sancţionate anterior prin blocarea activelor şi interdicţia de viză, pentru atingere adusă suveranităţii Ucrainei.

EFECTE DEVASTATOARE Vladimir Putin şi Rusia sunt priviţi cu tot mai multă dezaprobare în lume, în special în Europa şi SUA, din cauza rolului pe care l-au jucat în criza din Ucraina. Imaginea Rusiei s-a degradat în ultimul an, fiind înregistrate 43% opinii defavorabile şi 34% opinii favorabile, potrivit Pew Research Center, care a intervievat, între 17 martie şi 5 iunie, 48.643 de persoane din 44 de ţări, inclusiv din Rusia. Majoritatea persoanelor au fost chestionate după declaraţia din 18 martie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre anexarea Crimeei. În decurs de un an, dezaprobarea a crescut notabil, în special în opinia americană (cu 29%) şi europeană. Polonia, Marea Britanie, Spania, Germania şi Italia prezintă o creştere de două cifre a ratei lor de dezaprobare. Franţa, a cărei opinie era cea mai negativă pe plan european în 2013 (64%), şi-a accentuat această opinie cu 9 puncte, înregistrând 73% avize defavorabile. Grecia este singura ţară europeană în 2014, ca şi în 2015, în care Rusia este văzută într-o lumină predominant favorabilă, cu o mică creştere, de 2%, a opiniilor defavorabile. Opinia ucrainenilor înşişi s-a schimbat spectaculos din 2011 încoace. Şase din zece persoane au acum o imagine defavorabilă, faţă de una din zece (11%) în urmă cu trei ani. Cifrele diferă de la o regiune la alta, opiniile defavorabile fiind mai numeroase în vest (83%), decât în estul rusofon (45%) şi doar 4% în Crimeea.

Imaginea Rusiei s-a degradat în Orientul Mijlociu şi în America Latină, dar în proporţie mai mică. Ea este, în schimb, mai degrabă bună în Africa, cu excepţia Africii de Sud, chiar dacă în scădere. În Asia, imaginea Rusiei s-a îmbunătăţit în China cu 16% şi obţine o majoritate de opinii favorabile în Vietnam, Thailanda şi Bangladesh. Referitor la preşedintele rus şi la capacitatea sa de „a lua decizii bune în problemele lumii“, majoritatea zdrobitoare a persoanelor intervievate nu-i acordă încredere, cu excepţia ruşilor, chinezilor, vietnamezilor, kenyenilor, tanzanienilor şi ghanezilor. Opinia îi este majoritar defavorabilă peste tot în Ucraina, însă doar la 5% dintre persoanele intervievate în Crimeea.

DIPLOMAŢIE PE SKYPE Guvernul ucrainean a sugerat ieri să se folosească Skype în vederea relansării negocierilor Grupului de contact cu privire la conflictul cu rebelii pro-ruşi în estul ţării, recunoscând totodată că această idee nu se bucură de prea mult succes. Aceste negocieri, puternic încurajate de către europeni şi Rusia şi care reunesc în Ucraina Rusia şi OSCE, cu participarea insurgenţilor, s-au blocat din cauza alegerii locului. Oraşul Doneţk, propus de către rebeli, a fost respins de Kiev din motive de securitate, un stat UE a fost respins ca inacceptabil tot de către insurgenţi, deoarece liderii lor sunt vizaţi de interdicţii cu privire la eliberarea vizelor de călătorie în cadrul sancţiunilor, iar oraşul Minsk, capitala Belarusului, nu a fost acceptat nici el. Data următoarei runde de negocieri nu a fost stabilită încă. Într-o reuniune a miniştrilor de Externe ucrainean, rus, francez şi german, săptămâna trecută, la Berlin, participanţii s-au pus de acord să aibă loc o reuniune a Grupului de contact. În urma unor consultări dificile, acesta s-a reunit duminică, la Kiev, dar fără separatişti şi fără să conducă la un rezultat concret. Negocierile sunt blocate din cauza unei divergenţe de fond. Moscova şi europenii, într-o măsură mai mică, ar vrea să se avanseze rapid către un nou armistiţiu, în timp ce oficialii de la Kiev, invocând eşecul armistiţiului care a expirat pe 30 iunie, pun condiţii pe care Rusia şi separatiştii refuză să le analizeze.