Armata ucraineană anunţă că a respins ieri, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse asupra unei nave militare ucrainene, în portul Sevastopol din Crimeea. „Indivizi înarmaţi au abordat cu un remorcher nava militară ucraineană „Slavutici“, au încercat să urce la bord, să captureze echipajul şi să îi ia armele“, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP. „Agresorii purtau uniforme ale Forţelor Navale ruse şi au venit de pe o navă militară rusă“, a precizat Ministerul Apărării. Atacul a fost respins fără schimburi de focuri, iar militarii ruşi nu au reuşit să urce la bord. Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente. Nave ale Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să blocheze ambarcaţiuni militare ucrainene în largul portului Sevastopol, în Crimeea.

RUSIA A TESTAT O RACHETĂ BALISTICĂ Tot ieri, Rusia a lansat, în cadrul unui test, o rachetă balistică intercontinentală, în contextul crizei din Crimeea, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de BBC. Armata rusă a comunicat că o rachetă balistică intercontinentală de tip Topol RS-12M a fost lansată de la poligonul militar Kapustin Yar, situat în apropiere de Volgograd, la Marea Caspică. Testul a fost un succes, iar racheta a căzut controlat în zona Sari Shagan din Kazahstan. „Racheta, care poate fi dotată cu încărcătură nucleară, a atins ţinta cu succes“, precizează Ministerul rus al Apărării. Rachetele de tip Topol RS-12PM (SS-25 Sickle, conform terminologiei NATO) au o rază de acţiune de 10.500 de kilometri. Testul a avut loc în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia după operaţiunile militare ruse din regiunea ucraineană Crimeea.

FOC DE AVERTISMENT Forţe ruse care încercuiesc baza aeriană ucraineană de la Belbek, în apropiere de Sevastopol, în Crimeea, au executat foc de avertisment după ce militari ucraineni au încercat să se apropie, a declarat, ieri, un ofiţer ucrainean. Ruşii au tras focuri de armă în plan vertical în timp ce un grup de aproximativ 300 de militari ucraineni se apropia de aerodrom, ieri, către ora locală 9.00. Militarii ucraineni s-au oprit şi au rămas în afara bazei. Forţele ruse asediază baza de la Belbek, în cadrul căreia se află zeci de militari ucraineni. Putin a negat ieri că forţele ruse ar încercui bazele militare ucrainene din Crimeea, afirmând că este vorba despre... forţe locale de autoapărare.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, totodată comandantul suprem al armatei ruse, a ordonat, ieri, trupelor şi formaţiunilor care au luat parte la exerciţiile militare din cadrul inspecţiei iniţiate la 26 februarie, pentru verificarea capacităţii lor de luptă, să revină la bază. Putin a ordonat, miercurea trecută, o inspecţie-surpriză pentru verificarea capacităţii de luptă a trupelor din districtele militare Vest - un teritoriu vast de la frontiera cu Ucraina, Belarus, ţările baltice, Finlanda până în Arctica - şi Centru. Această operaţiune a fost programată să dureze până la 3 martie şi a mobilizat 150.000 de militari. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a precizat că manevrele nu au avut nicio legătură cu evenimentele din Ucraina, ele debutând cu câteva zile înainte ca Rusia să înceapă să trimită masiv militari în Crimeea.

”Folosirea forţei în Ucraina este o opţiune de ultimă instanţă”, a declarat, ieri, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. ”Deocamdată, nu este nevoie să se folosească forţa militară în Crimeea, dar Rusia are opţiunea să facă acest lucru”, a mai spus Putin. Acesta a avertizat că Rusia îşi rezervă dreptul să folosească toate opţiunile dacă estul Ucrainei va fi cuprins de anarhie. Acestea sunt primele declaraţii pe tema crizei din Ucraina făcute de preşedintele rus, într-o conferinţă de presă desfăşurată la reşedinţa sa din afara Moscovei.

”În Ucraina au avut loc o lovitură de stat anticonstituţională şi confiscarea armată a puterii. Occidentul a transformat viaţa politică din Ucraina într-o farsă. Suspendarea de către Viktor Ianukovici, preşedintele ucrainean destituit, a procesului de integrare europeană a fost, pentru Occident, doar un pretext pentru a susţine forţele de opoziţie în lupta pentru putere. Nu ar fi fost nimic ieşit din comun dacă nu s-ar fi mers până la anarhie, lovitură de stat şi confiscarea puterii prin forţa armelor, pentru a arunca apoi ţara în haosul în care se află şi astăzi. Eu am impresia că acolo, în Occident, sunt nişte colaboratori ai unor laboratoare care fac anumite experimente, ca pe şobolani, fără să înţeleagă consecinţele a ceea ce fac”, a adăugat preşedintele rus. Liderul de la Kremlin a mai afirmat că, ”dacă în Ucraina nu a fost o lovitură de stat, ci o revoluţie, aşa cum se spune, aceasta înseamnă că este vorba de un nou stat cu care Rusia nu a semnat niciun document constrângător şi faţă de care Rusia nu are niciun fel de obligaţii”. Totodată, Putin a apreciat că Viktor Ianukovici nu mai are un viitor politic şi că i-a spus deja acest lucru.

”Declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre Crimeea nu înşală pe nimeni”, afirmă preşedintele SUA, Barack Obama, subliniind că atitudinea Rusiei faţă de Ucraina nu va face altceva decât să tensioneze situaţia la Kiev.

INDONEZIENI REFUGIAŢI ÎN ROMÂNIA Indonezia a transferat 11 cetăţeni din Ucraina în România, în urma înrăutăţirii situaţiei în domeniul securităţii în fosta republică sovietică, a anunţat ministrul indonezian de Externe, Marty Natalegawa. În total, 60 de cetăţeni indonezieni trăiesc în Ucraina, dintre care 31 sunt membri ai personalului misiunii şi familiile lor, alţi şapte sunt studenţi, zece sunt muncitori indonezieni imigranţi, iar restul sunt cetăţeni indonezieni care s-au căsătorit cu cetăţeni ucraineni.

POD CĂTRE CRIMEEA Moscova a lansat un proiect vizând construirea unui pod care leagă Rusia de Crimeea. Premierul rus, Dmitri Medvedev, a semnat un decret prin care încredinţează companiei publice Rossavtotor realizarea proiectului, expertiza tehnică urmând să fie finalizată până în noiembrie. Viitorul pod, cu lungimea de 4,2 kilometri şi lăţimea de 22 de metri, va include trotuare, o autostradă şi una sau două căi ferate. Aproximativ 20 de milioane de persoane ar putea traversa anual podul. Costul proiectului este evaluat la 24 de miliarde de ruble (480 de milioane de euro).

JOHN KERRY, LA KIEV Secretarul de Stat american, John Kerry, a sosit ieri la Kiev, în semn de susţinere faţă de noul regim ucrainean, în contextul în care săptămâna viitoare ar putea fi adoptate sancţiuni împotriva Moscovei. Cu ocazia acestei vizite simbolice de câteva ore a lui Kerry, SUA oferă o asistenţă economică Kievului, promiţând acordarea sumei de un miliard de dolari în cadrul unui împrumut internaţional. SUA au suspendat toate legăturile militare dintre Washington şi Moscova în urma intervenţiei ruse în Crimeea, a anunţat, luni, Pentagonul. În ultimii ani, Washingtonul a beneficiat de sprijinul logistic al Moscovei în Afganistan.

OPOZIŢIE BRITANICĂ Marea Britanie nu va susţine sancţiuni comerciale vizând Rusia, în criza ucraineană, şi nu va închide accesul ruşilor la instituţiile financiare din Londra, potrivit unui document prins în obiectiv de un fotograf şi prezentat ieri ca document oficial de către presa britanică. Fotograful, aflat în faţa sediului Guvernului, a pozat acest document pe care îl ţinea în mână un consilier al premierului David Cameron. Numeroase societăţi ruseşti au ales să fie cotate pe Bursa de la Londra, iar numeroşi oligarhi ruşi deţin locuinţe somptuoase în capitala britanică. Potrivit presei, documentul respectiv sugerează că Marea Britanie nu va susţine pregătiri militare NATO şi că ONU, nu UE, trebuie să se afle în prima linie în încercarea de soluţionare politică a crizei din Ucraina. În schimb, Guvernul ia în considerare o abordare mai prudentă, inclusiv în privinţa restricţionării vizelor, cu privire la personalităţi ruse, potrivit ”The Daily Telegraph”. Şeful diplomaţiei britanice, William Hague, a catalogat ca absolut regretabil faptul că un asemenea document a ajuns în ziare. Hague a avertizat Moscova cu privire la consecinţele şi preţul unei intervenţii în Ucraina, dar fără să ofere detalii.

ACORD DE ÎMPRUMUT Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a ratificat, ieri, un acord pentru a primi un împrumut de 610 milioane de euro de la UE. Creditul a fost convenit în 2013, de precedentul Guvern de la Kiev, dar nu a fost ratificat niciodată de fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Asistenţa financiară ar urma să fie furnizată în patru tranşe de 100, 10, 250 şi 250 de milioane de euro. Perioada de rambursare a creditului nu poate fi mai mare de 15 ani. Acest împrumut este o veritabilă gură de oxigen pentru Ucraina, ţară care se confruntă cu o scădere abruptă a rezervelor sale valutare şi un declin al monedei naţionale, pe fondul tensiunilor politice. De asemenea, o echipă de experţi de la FMI a început ieri o vizită de lucru în Ucraina, pentru a evalua situaţia economică şi a demara negocierile pentru un nou program de asistenţă financiară.

Totodată, UE va ajuta Ucraina să-şi plătească datoria de două miliarde de dolari pentru livrări de gaze naturale ruseşti şi poate, de asemenea, să-i furnizeze gaze naturale, a anunţat, ieri, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger. CE prezintă, azi, un plan de ajutor pentru Ucraina. Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, aflată în pragul falimentului. În acest sens, Comisia colaborează cu FMI, care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar. Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că aşteaptă din partea FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an. Secretarul de Stat american, John Kerry, a declarat săptămâna trecută că europenii au în vedere un ajutor de 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina. Potrivit unei surse europene, această sumă corespunde sumei totale prevăzute pentru Ucraina în bugetul UE pentru perioada 2014 - 2020.