Armata ucraineană se pregăteşte să încercuiască definitiv Luganskul, unul din bastioanele separatiste situat în apropiere de frontiera cu Rusia, titra, ieri, serviciul de presă al trupelor guvernamentale angajate în operațiunea specială din estul Ucrainei, într-un comunicat citat de site-ul Russia Today (RT). „Intenția armatei este de a-i rupe pe combatanți de rutele spre Rusia și de a încercui definitiv Luganskul”, potrivit RT. Armata ucraineană a informat asupra unui raid efectuat cu o zi în urmă de parașutiști ai săi în teritoriul controlat de rebeli în cursul căruia soldații au distrus trei baraje și au provocat pierderi grele separatiștilor. La Donețk, o altă capitală regională care este un fief al separatiștilor, s-au auzit explozii în noaptea de luni spre marți, dar mai puțin intense decât în noaptea precedentă. În același timp, după cum relatează RT, trupele ucrainene încearcă să izoleze Gorlovka de restul teritoriul controlat de rebeli și au făcut o încercare de intrare în Makeevka. Gorlovka, un important centru industrial și nod feroviar și rutier în regiunea Donețk, a fost supus continuu tirurilor de artilerie în ultimele trei zile, în urma cărora și-au pierdut viața 52 de civili, între care nouă copii, iar alte 170 de persoane au fost rănite. Rebelii pregătesc o contraofensivă la Donețk, cu 200 de vehicule blindate.

MISIUNE UMANITARĂ Ucraina este totuși pe cale să pregătească și o misiune umanitară internațională sub auspiciile Crucii Roșii pentru Lugansk, capitală regională cu aproximativ 500.000 de locuitori. Autoritățile de aici denunță o situație critică de zece zile, întrucât orașul este privat de electricitate și de apă curentă, iar stocurile de benzină și alimente s-au epuizat rapid. În ultimele zile, autoritățile au îndemnat locuitorii care au mai rămas la Lugansk și Donețk să părăsească orașele înaintea asaltului, doar că aceștia nu se mai pot deplasa din lipsă de combustibil sau resurse financiare, după cum remarcă unii observatori. Misiunea umanitară este un răspuns afirmativ la inițiativa similară a Rusiei. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a discutat telefonic, luni, cu președintele american Barack Obama, a anunțat purtătorul de cuvânt al liderului ucrainean, Sviatoslav Țegolko, pe pagina sa de Facebook. „Președintele SUA și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile președintelui Ucrainei, în mod concret pentru inițiativa președintelui ucrainean cu privire la demararea unei misiuni umanitare internaționale pentru Lugansk, sub egida Comitetului Internațional al Crucii Roșii, cu participarea UE, a Rusiei, Germaniei și altor parteneri. Barack Obama a confirmat intenția SUA de a participa în mod activ la misiune”, a notat oficialul ucrainean. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia a convenit cu Ucraina și cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii oferirea de ajutor umanitar pentru Donețk și Lugansk.

SANCȚIUNI UNILATERALE Pe de altă parte, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și-a exprimat îngrijorarea la 6 august în legătură cu posibilitatea unei intervenții a trupelor ruse în Ucraina, sub pretextul unei misiuni de menținere a păcii și umanitare, calificând situația drept „alarmantă”. Rusia nu pare însă să se teamă de nimic. „Rusia este un stat puternic şi nu se teme de sancţiunile Occidentului”, a declarat ieri premierul rus, Dmitri Medvedev. Preşedintele SUA, Barack Obama, şi premierul Italiei, Matteo Renzi, au avertizat ieri Rusia că orice intervenţie în Ucraina, inclusiv sub paravanul asistenţei umanitare, va atrage sancţiuni economice suplimentare. Situația este destul de nuanțată și Germania a cerut Ucrainei să nu blocheze livrările de gaz şi de petrol din Rusia către ţările europene, ce tranzitează teritoriul ucrainean. Ucraina ar putea impune sancţiuni pentru 172 de ruşi şi 65 de firme, în principal din Rusia, şi va interzice, de asemenea, tranzitul produselor ruseşti, inclusiv de gaz, pe teritoriul său.

Rusia a deschis o anchetă în legătură cu dispariţia în Ucraina a unui jurnalist de la agenţia de presă rusă RIA Novosti, de la care redacţia nu a mai primit nicun semn de o săptămână, a anunţat Comisia de anchetă de la Moscova, potrivit RT. Jurnalistul a transmis imagini în data de 5 august, iar de atunci nu a mai luat legătura cu redacţia, a anunţat Comisia rusă de anchetă, într-un comunicat. „În consecinţă, au fost luate măsuri pentru a stabili unde se află şi identificarea autorilor unei posibile răpiri”, a adăugat Comisia rusă. În vârstă de 33 de ani, fotoreporterul Andrei Stenin se afla în Ucraina din 13 mai şi era angajat al agenţiei de presă RIA Novosti. A realizat numeroase fotoreportaje la Kiev, dar şi în Lugansk, Doneţk şi Mariupol, bastioane ale separatiştilor proruşi din estul Ucrainei,.

În iunie, alţi doi jurnalişti, de la postul de televiziune Zvezda, care aparţine Ministerului rus al Apărării, au fost arestaţi de Garda Naţională ucraineană, după ce un caz similar a implicat în mai doi jurnalişti ruşi de la postul de televiziune pro-Kremlin Life News. Trei jurnalişti ruşi au fost ucişi în iunie în confruntările din estul Ucrainei, iar un fotoreporter italian şi traducătorul său rus şi-au pierdut viaţa la sfârşitul lunii mai.