Forţele ucrainene au anunţat ieri că au preluat controlul de la separatişti asupra oraşului Avdiivka, situat la zece kilometri nord de Doneţk, şi că au fost atacate din nou din Rusia. După ce au preluat controlul asupra bastionului rebel de la Slaviansk, la începutul lui iulie, forţele ucrainene câştigă teren treptat şi se apropie de marile oraşe din regiune în care s-au regrupat separatiştii, şi anume Doneţk şi Lugansk. Ele şi-au intensificat, în ultimele zile, eforturile atât în zona dintre cele două oraşe, cât şi în apropiere de frontiera cu Rusia, acuzată de Kiev şi Occident că alimentează rebeliunea cu armament şi combatanţi. Statul Major, care a precizat că trupele ucrainene nu au înregistrat nicio pierdere în noaptea de marţi spre miercuri, a anunţat că acestea au fost vizate de mai multe atacuri, în special marţi seara, când au fost efectuate tiruri de pe teritoriul rusesc asupra unui punct de trecere a frontierei, la Dovjanski. Trupele ucrainene au fost vizate ieri dimineaţă de un atac cu şapte tancuri, susţinute de vehicule care au traversat frontiera din Rusia, în apropiere de satul Dibrivka, la nord-est de Doneţk. La Lugansk, un civil a fost omorât în confruntări armate, în ultimele 24 de ore, au anunţat, ieri, autorităţile locale.

PROPUNERE DE NEGOCIERI Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a propus marţi să fie organizate astăzi, la Minsk, negocieri cu părţile interesate cu privire la situaţia din estul Ucrainei şi accesul la locul prăbuşirii MH17, relatează agenţia belarusă Belta şi RIA Novosti. Petro Poroşenko s-a adresat preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, pentru a-i propune să coopereze în vederea unei întâlniri la Minsk, pe 31 iulie, între fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus în Ucraina, Mihail Zurabov, şi un reprezentant OSCE, a anunţat Preşedinţia ucraineană. Potrivit Belta, Lukaşenko a aprobat această iniţiativă. Convorbirea dintre cei doi lideri a avut loc la iniţiativa lui Poroşenko, a precizat Preşedinţia belarusă. Premierul olandez, Mark Rutte, l-a sunat marţi pe Poroşenko, pentru a cere încetarea confruntărilor în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaezian, în estul Ucrainei.

MINE ÎN JURUL AVIONULUI PRĂBUȘIT Insurgenţii pro-ruşi au instalat mine în apropierea locului prăbuşirii avionului companiei Malaysia Airlines, îngreunând activităţile anchetatorilor, susţin autorităţile de la Kiev, citate de CNN. Anchetatorii olandezi aflaţi în Ucraina au anunţat că, în lipsa condiţiilor de securitate, nu pot ajunge de patru zile în zona prăbuşirii cursei MH17. Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit pe 17 iulie, în apropierea localităţii Grabovo, la 50 de kilometri de Doneţk, într-o zonă în care au loc confruntări între forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi. Cursa MH17 zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur şi avea la bord 298 de pasageri şi membri ai echipajului. Toate persoanele aflate la bord au murit.

OSCE LA FRONTIERĂ Observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au început monitorizarea unei părţi a frontierei ruso-ucrainene, a anunţat, ieri, şeful Misiunii OSCE în regiune, Paul Picard, precizând că patru reprezentanţi se află în regiunea rusă Rostov. Potrivit lui Picard, misiunea OSCE va monitoriza operaţiunile de trecere a frontierei în punctele de la Gukovo şi Doneţk. Primul grup de observatori din cadrul Misiunii OSCE permanente a sosit marţi în regiunea Rostov din sudul Rusiei, unde va activa în sectoare ale frontierei cu Ucraina. În total, 13 membri OSCE din opt ţări - Franţa, Marea Britanie, Ungaria, R. Moldova, Kîrgîzstan, Tajikistan, Kazahstan şi Ucraina - se află în regiune. Ei sunt dotaţi cu echipamente de protecţie pentru operaţiuni în zone periculoase şi cooperează cu agenţii regionale cu atribuţii în aplicarea legii, a precizat Picard. Mandatul misiunii OSCE în sudul Rusiei ar putea să fie extins la finalul unei perioade de trei luni, dacă toţi cei 57 de membri ai organizaţiei adoptă o decizie în acest sens.

REFUGIAȚI ÎN RUSIA Peste 730.000 de cetăţeni ucraineni au fost nevoiţi să fugă în Rusia de la începutul conflictului în estul Ucrainei, a anunţat Serviciul Federal rus pentru Migrare (FMS), citat de agenţia Itar-Tass. Potrivit FMS, peste 27.000 dintre aceştia au cerut cetăţenie rusă. În urmă cu aproximativ o lună, ONU anunţa că 110.000 de persoane din Ucraina au preferat să fugă în Rusia.

LIDERI SEPARATIȘTI CU ORIGINE SĂNĂTOASĂ Kremlinul, acuzat că-i susţine pe rebelii din estul Ucrainei, afirmă că nu se află în spatele separatiştilor, ai căror lideri nu ascund totuşi faptul că sunt cetăţeni ruşi şi că sunt inspiraţi de ideea unei Rusii Mari, relatează AFP. Aleksandr Borodai, premierul republicii populare de la Doneţk (DNR) autoproclamate de secesionişti, Igor Strelkov, ministrul Apărării, sau Vladimir Antiufeev, noul număr 2 în Guvernul separatist, sunt cu toţii cetăţeni ruşi şi au preluat conducerea mişcării separatiste. Cei trei au un punct comun, şi anume că au trecut prin Transnistria, o republică separatistă pro-rusă din estul R. Moldova. Ei afirmă că drumurile lor s-au întâlnit abia acum. Borodai şi Strelkov au fost voluntari imediat după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice. În schimb, Antiufeev s-a aflat timp de peste 20 de ani la conducerea temutului KGB local, calitate în care a fost introdus, în 2004, pe lista persoanelor vizate de sancţiuni impuse de UE, după care a plecat din post, din cauza unor dezacorduri politice, în urma alegerii unui nou preşedinte, la începutul lui 2012.

În opinia lui Borodai, ”această prezenţă rusă la conducerea mişcării separatiste este normală, naturală, deoarece separatiştii aveau nevoie de forţe, competenţe şi calitate”, dând asigurări, în timp ce-l prezenta pe Antiufeev, că "oamenii Moscovei în DNR vor fi din ce în ce mai mulţi". Pentru aceşti trei lideri, Ucraina este doar o construcţie artificială, care este menită să se rupă într-o parte de Vest - sub influenţa ungurească şi poloneză - şi o parte de Est - ale cărei oraşe au fost înfiinţate de către ţari, intitulată Novorosia, care să fie anexată sau plasată sub tutela Rusiei. În opinia lui Oazu Natoi de la Institutul pentru Politici Publice de la Chişinău, apariţia unor oameni ca Antiufeev în estul Ucrainei arată că Rusia are planuri pe termen lung, pentru a încerca să organizeze o... Transnistrie ucraineană, un pol de instabilitate la frontiera vecinului său. ”Rusia trimite în regiune ofiţeri care au o experienţă în acest tip de operaţiune. În mod oficial, ei sunt în rezervă sau în retragere. Însă, în realitate, ei sunt conduşi de Moscova şi serviciile speciale. Apariţia lui Antiufeev în estul Ucrainei şi numirea lui în postul de vicepremier reprezintă un exemplu elocvent al acestei strategii”, susține Oazu Natoi.

În ceea ce priveşte legăturile cu serviciile ruseşti, Igor Strelkov a recunoscut că a fost, până în martie 2013, ofiţer FSB - serviciul intern de securitate în cadrul căruia Vladimir Putin şi-a petrecut o parte din carieră. El a declarat că a luptat, în afară de Transnistria, împreună cu sârbii din Bosnia, în 1992, şi în cele două războaie din Cecenia. Ucraina l-a acuzat că este ofiţer GRU - serviciile militare ruseşti de informaţii. Vladimir Antiufeev spune că nu are nicio legătură cu Moscova. Acest doctorand în ştiinţe politice a redactat ştiinţific, împreună cu colegi politologi şi istorici, un memoriu cu privire la strategia Rusiei în direcţia sud-vest. ”Este suficient să-i citeşti biografia pentru a înţelege. Este un cetăţean al fostei URSS, în opinia căruia fosta Uniune Sovietică există în continuare - în Transnistria sau la Doneţk. El face parte din mediul celor uniţi de ideea imperialistă, aflaţi în contact de decenii, o comunitate a ultimilor soldaţi ai Imperiuluui sau URSS”, spune analistul rus Konstantin Kalaşcev de la Grupul de Experţi Politici de la Moscova. De fapt, cariera celor trei lideri ai DNR poate fi citită ca o adevărată litanie de intervenţii mai mult sau mai puţin directe, atribuite în ultimii 20 de ani Moscovei, în regiuni pe care aceasta le consideră în continuare străinătatea apropiată şi care au o suveranitate limitată. În ceea ce priveşte o legătură de subordonare directă, în opinia lui Kalaşcev, ”dacă Moscova înseamnă Putin, atunci nu Moscova i-a trimis în Ucraina. Însă Kremlinul are multe cupole. Există şoimi şi porumbei, oameni care susţin aceste republici din inimă sau doar pentru că asta le este meseria. Este vorba despre o reţea mare, condusă de anumiţi funcţionari moscoviţi, vicepremierul Dmitri Rogozin, de exemplu. Republicile populare de la Doneţk şi Lugansk au suficienţi susţinători la Moscova”.

INTERZIS LA ÎNJURĂTURI Un lider al separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei le-a interzis soldaţilor săi să folosească cuvinte injurioase, explicând că ”acestea depreciază spiritul şi conduc la înfrângere”, potrivit unui document publicat pe Twitter de insurgenţii din Doneţk. ”Înjurăturile în public vor fi considerate o gravă infracţiune disciplinară”, avertizează, în acest decret, Igor Strelkov, ministrul Apărării din republica autoproclamată Doneţk. ”A înjura este un sacrilegiu care întotdeauna a fost considerat un păcat grav”, se arată în documentul citat. Decretul a fost publicat în noaptea de marţi spre miercuri pe conturile de Twitter @strelkov_info şi @dnrpress. Separatiştii, care se descriu drept o ”armată ortodoxă”, folosesc anumite simboluri religioase, cum ar fi drapele cu imaginea lui Hristos pe vehiculele lor.

APEL IMPRESIONANT Tatăl uneia dintre victimele britanice ale prăbuşirii avionului malaezian în estul Ucrainei face apel la încetarea luptelor, pentru a facilita repatrierea cadavrelor. Timp de o oră, marţi, premierul britanic, David Cameron, a discutat cu şapte dintre cele zece familii britanice care au pierdut un apropiat în catastrofa Boeingului 777 al Malaysia Airlines, care efectua cursa MH17 Amsterdam - Kuala-Lumpur la 17 iulie. În acea zi, Barry şi Angela Sweeney şi-au pierdut fiul, Liam, în vârstă de 28 de ani. Suporter al clubului de fotbal Newcastle, el mergea în Noua Zeelandă pentru a asista la meciurile echipei sale favorite. ”Sunt foarte furios şi frustrat. Ar fi bine dacă ar înceta puţin să se bată, pentru a ne putea repatria băieţii şi fetele”, a declarat Barry Sweeney, după întrevederea cu premierul. Familia Sweeney încă nu ştie dacă trupul fiului lor se află la locul catastrofei sau dacă este în unul dintre cele 228 de sicrie care au fost transportate cu avionul în Olanda. La aproape două săptămâni după tragedie, fragmente de cadavre, bucăţi din avion şi obiecte personale ale victimelor se află în continuare la locul prăbuşirii avionului. Luptele între forţele ucrainene şi separatişti s-au intensificat în această zonă, iar experţii internaţionali au fost nevoiţi să se întoarcă din drum, luni, din motive de securitate.