Forţele libiene de securitate au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea sutelor de protestatari strânşi la Tripoli după rugăciunea de vineri. În suburbia Tajoura, protestatarii au ars steagul oficial libian. Anterior, poliţia secretă sporise securitatea în zonă, iar forţele pro-Kadhafi instalseră puncte de securitate. Ieri, violenţele s-au intensificat, neoficial vorbindu-se despre câteva sute de morţi şi mii de răniţi. Forţele fidele liderului libian au declanşat ofensiva, înregistrându-se lupte grele la Zawiya, Ajdabiya şi la Ras Lanuf, în estul ţării. Opozanţii liderului libian, deţin controlul în estul Libiei, au avansat uşor către vest vineri, aşteptându-se la un nou atac al armatei. Forţele de opoziţie au avansat până la Uqayla, un orăşel aflat la 280 de kilometri la sud-vest de fieff-ul lor de la Benghazi şi la circa15 kilometri la vest de Brega, importantă zonă petrolieră unde au avut loc lupte între forţele pro-Kadhafi şi insurgenţi. Frontiera dintre Tunisia şi Libia este controlată de forţe loiale lui Muammar Kadhafi puternic înarmate, avertizează Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), în contextul în care 12.500 de persoane blocate în acest loc trebuie evacuate. Până la 2.000 de persoane au murit până acum în Libia de la declanşarea protestelor, la 15 februarie. Circa o sută de luptători loiali colonelului Kadhafi au fost luaţi prizonieri de opoziţia armată de miercuri, la Brega, un port la est de Tripoli, în timpul confruntărilor.

Revoltele violente din Libia reprezintã o ameninţare la adresa securităţii pe termen lung, în contextul în care armele furate din depozitele militare au început să circule liber, inclusiv rachete cu senzori de căldură care ar putea fi folosite împotriva avioanelor civile. Imaginile televiziunilor arată că mulţi libieni au pus mâna pe arme sofisticate, inclusiv rachete portabile de tip SA-7, dar şi arme automate, mine, grenade şi obuze antitanc. Situaţii similare petrecute în Uganda din 1979, Albania din 1991 sau din Irak din 2003 arată că dacă aceste arme sunt furate din depozitele armatei este foarte greu să fie recuperate, existând riscuri la adresa securităţii pe termen lung. Analiştii militari sunt preocupaţi în legătură cu riscul pe care îl reprezintă rachetele cu senzori de căldură, care pot fi utilizate împotriva avioanelor de pasageri. Principala ameninţare nu este că protestatarii libieni ar folosi aceste rachete împotriva avioanelor, ci că armele ar putea fi vândute teroriştilor islamişti.

• Evacuări • Un avion suedez a evacuat, joi seară, din Tripoli mai mulţi cetăţeni suedezi, precum şi patru români şi un canadian. Totodată, Ministerul român al Afacerilor Externe evacuat, ieri, personalului suplimentar trimis temporar la post la ambasada din Libia pentru activităţile din ultimele două săptămâni, fiind vorba despre şapte cetăţeni români, personal cu statut diplomatic şi însoţitori. În urma operaţiunii de evacuare din Libia au fost repatriaţi 735 de cetăţeni români, fiind de asemenea ajutaţi să părăsească teritoriul libian mai mulţi străini, printre care ambasadorul din Sierra Leone şi familia sa.

• Alertă Interpol • Interpol a emis o alertă pentru poliţiile din întreaga lume care îl vizează pe liderul libian şi pe alţi 15 libieni, între care membri ai anturajului său. Interpol nu le cere celor 188 de state membre să îi aresteze pe cei 16 libieni, ci nota sa portocalie le avertizează în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă deplasarea acestor persoane şi a averilor lor şi urmăreşte să le ajute în eforturile lor de a aplica sancţiunile decise de Consiliul de Securitate al ONU. Această alertă urmăreşte să ofere sprijinul Interpol Curţii Penale Internaţionale în ancheta sa pentru crime împotriva umanităţii în Libia\"

• Vas cu bancnote • Bancnote libiene în valoare totală de 162 milioane de dolari au fost găsite pe un vas interceptat de autorităţile britanice, care încercase să ajungă la Tripoli. Nava plecase din apele britanice, dar a fost nevoit să se întoarcă, pentru că nu a reuşit să ancoreze în Tripoli. Banii au fost duşi într-un loc securizat, iar nava a fost escortată înapoi în Marea Britanie. Bunuri de 900 milioane de lire sterline, ce-i aparţin lui Muammar Kadhafi şi care se află în Marea Britanie, au fost blocate săptămâna trecută.

• Compensaţii băneşti • Elveţia a transferat, vara trecută, 1,5 milioane de franci elveţieni, circa 1,08 milioane de euro, pentru a ieşi dintr-o criză diplomatică de lungă durată cu Libia, într-un cont aflat la dispoziţia lui Hannibal Kadhafi, unul dintre fiii liderului libian. S-a convenit, totuşi, ca banii să fie utilizaţi de Hannibal Kadhafi, în scopuri umanitar. Suma a fost transferată într-un cont, în Germania, ca o măsură de încredere, necesară în vederea eliberării lui Max Goldi, cetăţean elveţian, director al filialei din Libia a grupului de inginerie ABB, care a fost arestat şi consemnat la reşedinţa sa din Tripoli, împreună cu un alt om de afaceri elveţian, Rachid Hamdani, la 19 iulie 2008, ca măsură de represalii la arestarea, la Geneva, a lui Hannibal Kadhafi, în baza unei plângeri depuse de doi servitori. Max Goldi a fost eliberat doi ani mai târziu, la 10 iunie 2010. Elveţia a ordonat, pe data de 24 februarie, blocarea averilor pe care colonelul Kadhafi şi anturajul său le-ar putea deţine în Confederaţie.