Armenii au comemorat, ieri, genocidul petrecut în urmă cu 99 de ani, sub Imperiul Otoman, la o zi după gestul inedit şi neaşteptat al Turciei, care a transmis condoleanţe familiilor victimelor acestei tragedii pe care nu o recunoaşte ca genocid. La 24 aprilie 1915, Guvernul Junilor Turci ordona deportarea spre provincia otomană din Siria a sute de mii de armeni acuzaţi de colaborare cu inamicul rus.

Această zi este comemorată în lumea întreagă de diaspora armeană. Potrivit armenilor, 1,5 milioane de persoane au fost ucise în timpul persecuţiilor şi deportărilor. Turcia recunoaşte masacrul care a provocat moartea a aproximativ 300.000 de persoane, dar neagă caracterul de genocid al evenimentelor recunoscute de numeroase ţări. Intelectualii turci au primit mesajul premierului Erdogan cu păreri împărţite, fiind apreciat ca o dorinţă de a atenua criticile aşteptate cu ocazia centenarului evenimentelor, în 2015. ”Desigur, trebuie să salutăm această declaraţie, dar ea este insuficientă”, a apreciat profesorul universitar Baskin Oran. ”Cu aceste condoleanţe, Guvernul speră să reducă şocul mobilizării pentru centenar”, a apreciat, la rândul său, Kadri Gursel, specialist în relaţii internaţionale şi editorialist la cotidianul ”Milliyet”. Întrebat miercuri seara pe această temă, ministrul de Externe, Ahmet Davutoglu, a afirmat că mesajul nu a fost motivat de dorinţa de a atenua presiunile diasporei armene pe lângă instituţiile internaţionale şi Ankara. ”Turcia nu face declaraţii sub imperiul presiunii”, a declarat el tranşant. Declaraţia premierului Erdogan, cu siguranţă inedită, este totuşi vagă şi nu reprezintă o scuză oficială. Într-adevăr, aceasta face referire la o durere comună şi descrie sfârşitul Imperiului Otoman ca o perioadă dificilă pentru milioane de cetăţeni otomani de diferite naţionalităţi - turcă, kurdă, arabă, armeană şi altele, indiferent de religie sau etnie. La rândul său, presa turcă consideră că mesajul, publicat şi în armeană, este un demers istoric al regimului islamo-conservator, într-un moment în care imaginea sa pe plan internaţional este puternic afectată din cauza reprimării revoltei antiguvernamentale din vara anului trecut şi pe fondul acuzaţiilor de corupţie vizându-l pe premierul Erdogan.

Comemorări sunt organizate din 2010 la Istanbul, fostul Constantinopol, capitala fostului Imperiu Otoman. O acţiune de comemorare a fost organizată ieri de asociaţiile turce pentru drepturile omului şi comunitatea armeană în faţa staţiei Haydarpacha, de unde a plecat primul convoi de mai multe sute de armeni deportaţi. Sub protecţia Poliţiei, manifestanţii au agitat portrete ale persoanelor deportate, iar pe un banner se putea citi ”Comemorăm victimele genocidului armean: unele răni nu se vindecă cu timpul”. O altă acţiune comemorativă a avut loc aseară în piaţa Taksim, în centrul oraşului. Preşedintele american, Barack Obama, a adresat, ieri, un mesaj armenilor, la fel ca predecesorii săi. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, a calificat drept ”istorice” condoleanţele premierului turc şi a apreciat că aceasta ar putea redeschide calea spre normalizare între Armenia şi Turcia. Premierul Erdogan a evocat, într-adevăr, în mesajul său, necesitatea unei reconcilieri între armeni şi turci. Un demers în acest sens, iniţiat în 2007, între cele două state vecine care nu au relaţii diplomatice, nu s-a finalizat cu succes, din cauza conflictului din enclava Nagornîi Karabah, care opune Armenia Azerbaidjanului, aliatul Ankarei. De altfel, premierul Recep Tayyp Erdogan a reafirmat miercuri seară că ”prioritatea Turciei este Azerbaidjanul” şi a exclus orice normalizare cu Erevanul, dacă diferendul continuă.