Armistițiul intrat în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică în Ucraina pare să aibă soarta celui precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk. Luptele continuă, iar victimele se înmulțesc la fel ca şi acuzațiile reciproce formulate de părțile beligerante. În acest timp, lumea devine tot mai îngrijorată de perspectiva din ce în ce mai reală a extinderii acestui conflict. Un sondaj recent efectuat în România arată că două treimi din persoanele chestionate se tem de războiul din Ucraina și de consecințele lui, având în vedere apropierea noastră cu zona de conflict, dar și imaginile și știrile deloc liniștitoare venite din linia frontului.

Cinci membri ai forţelor de securitate ucrainene au fost ucişi, iar alţi 22 răniţi în lupte cu separatiştii, după intrarea în vigoare, duminică, a armistiţiului semnat joi la Minsk, a declarat, ieri, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, pentru CNN. Tiruri cu mortier au vizat zona oraşului Mariupol. Armistiţiul este doar un prim pas către încetarea conflictului armat care devastează estul Ucrainei de zece luni, soldat cu peste 5.400 de morţi, potrivit ONU. Comunitatea internaţională se întreabă cum va fi implementat şi dacă va dura, având în vedere acuzaţiile reciproce pe care şi le aduc Kievul şi separatiştii cu privire la încălcarea armistiţiului. Neîncrederea este puternică de ambele părţi, după ce armistiţiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violenţele în Donbas au reizbucnit la începutul anului şi s-au intensificat.

NOI CONDIȚII Republicile populare de la Doneţk şi Lugansk vor solicita Kievului să respecte noi condiţii, pe lângă prevederile documentului final agreat la Minsk. Separatiștii insistă în primul rând asupra anulării tuturor deciziilor conducerii politice şi militare ucrainene cu privire la operaţiunea teroristă din regiunea Donbas. ”Anularea deciziilor lor ar fi un act de pocăinţă din partea oligarhilor de la Kiev, iar populaţia din Donbas va decide dacă-i va ierta sau nu”, a explicat Puşilin. El a subliniat că cele două republici vor insista ca Ucraina să-şi păstreze statutul de stat nealiniat, referindu-se la demersurile insistente ale autorităţilor pro-ocidentale de a adera la NATO şi UE. Parlamentul ucrainean a decis la sfârşitul lui decembrie să renunţe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei, pentru a se apropia de NATO, în condiţiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatişti din estul ţării continuă. În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul pro-rus al preşedintelui Viktor Ianukovici a renunţat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.

TURISM DE RĂZBOI O companie de turism din Rusia va organiza excursii în zonele devastate de conflictul din estul Ucrainei, în special republicile Donețk și Lugansk, unde luptele dintre separatiști și forțele ucrainene au fost intense. Potrivit directorului agenției de turism Megapolis Kurort, cea care organizează aceste excursii, o călătorie va dura aproximativ patru zile și va costa 2.000 - 3.000 de dolari. ”Înțeleg și susțin inițiativele comerciale din industria turismului, dar să câștigi bani din durerea oamenilor? Nu susțin asta”, a declarat Stanislav Vinokurov, membru al Guvernului separatist de la Lugansk. Un vehicul special, blindat, va fi pregătit pentru grupuri de 5-7 persoane, fiecare grup având la dispoziție și agenți de pază. Cu toate acestea, agenția de turism spune că nu va purta nicio responsabilitate pentru ce s-ar putea întâmpla cu cei care decid să meargă într-o astfel de excursie.

SANCȚIUNI ÎN VIGOARE Sancţiunile adoptate de UE împotriva a 19 persoane din Ucraina şi Rusia şi nouă entităţi au intrat în vigoare ieri, odată cu publicarea acestei liste în „Jurnalul Oficial“ al UE. La 9 februarie, aplicarea acestor sancţiuni a fost amânată cu o săptămână, pe fondul negocierilor privind criza din Ucraina. O întâlnire a miniştrilor europeni de Externe a avut loc la 29 ianuarie, la Bruxelles, după bombardamentul din oraşul ucrainean Mariupol, soldat cu aproximativ 30 de morți. Lista cu noile persoane şi entităţi sancţionate a fost decisă după această întâlnire. Printre persoanele sancţionate se numără patru lideri ai unor grupări armate care luptă în estul Ucrainei, nouă oficiali din Doneţk şi Lugansk, precum şi cinci oficiali ruşi. Printre aceştia din urmă se află doi oficiali de rang înalt din cadrul Ministerului rus al Apărării, implicaţi în desfăşurarea de trupe ruseşti în Ucraina. Aceştia sunt Anatoli Antonov, ministru adjunct, şi Arkadi Bahin, prim-adjunct al ministrului Apărării. Pe listă figurează și Andrei Kartapolov, director al Departamentului de Operaţii Principale şi şef adjunct al Statului Major al forţelor armate ruse, implicat activ în elaborarea şi punerea în aplicare a campaniei militare a forţelor ruseşti în Ucraina, precum şi doi membri ai Dumei de Stat. Printre entităţile incluse pe noua listă se află opt grupări armate separatiste şi mişcarea publică Novorossiia (Mişcarea Noua Rusie), înfiinţată în noiembrie 2014 în Rusia şi condusă de ofiţerul Igor Strelkov, identificat drept membru al personalului Direcţiei principale de Informaţii a Statului Major al forţelor armate ale Federaţiei Ruse.

VOT AMÂNAT Votul Consiliului de Securitate al ONU asupra unui proiect rus de rezoluţie privind aprobarea înţelegerii de joi de la Minsk a fost amânat, au declarat, ieri, surse diplomatice, care au precizat că votul a fost amânat din cauza amendării textului. Reprezentantul Malaeziei în Consiliu, Hussein Haniff, a precizat că membrii organismului aşteaptă ca Moscova să analizeze amendamentele, înainte să se treacă la vot. Rusia a iniţiat un proiect de rezoluţie cu privire la soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina. Pe de altă parte, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a salutat armistiţiul din estul Ucrainei, exprimându-şi însă îngrijorarea profundă după informaţiile referitoare la încălcarea lui.