Strategia fiscală europeană are ca obiectiv final armonizarea economiilor ţărilor membre, avînd în fiscalitate pîrghia sistematică şi concentrată de acţiune. Pentru participanţii la activitatea economică, un rol deosebit îl au directivele europene care sînt obligatorii. Directivele cuprind principii care trebuie preluate de statele membre prin emiterea de acte normative care transpun conţinutul directivelor europene. Statele membre au libertatea de a alege metodele şi formele de implementare în legislaţia internă a principiilor şi a obiectivelor cuprinse în directive. În plus faţă de rolul lor de recomandare a unui cadru spre a fi implementat în ţările membre, este important de ştiut faptul că neimplementarea unei directive, integral sau parţial, în cadrul legislativ naţional duce la posibilitatea cetăţenilor unui stat membru să poată invoca prevederile directivei în orice litigiu cu autorităţile statului respectiv. De această prevedere vor beneficia şi contribuabilii din România în cazul în care, de la data aderării la UE, Codul fiscal nu va cuprinde prevederi care să implementeze noul cadru juridic al regimului TVA, prevăzut de Directiva a 6-a (Directiva 77/388/EEC a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri, sistemul comun privind TVA, baza unitară de stabilire privind TVA). În prezent, în Legea nr. 343/2006 privind modificarea şi completarea Codului fiscal au fost cuprinse prevederile Directivei europene nr. 6 referitoare la TVA, care vor fi aplicabile în România.

În noua lege apar multe noutăţi, printre care achiziţiile şi livrările intracomunitare. Astfel, contribuabilii români va trebui să se familiarizeze cu noile concepte, începînd cu 1 ianuarie 2007. Achiziţiile comunitare vor înlocui importurile din ţările membre UE, iar livrările intracomunitare vor înlocui exporturile în ţările UE. Termenii de import sau export de bunuri se vor menţine doar în cazul în care este vorba despre relaţii comerciale cu state nemembre UE. De asemenea, vor exista reguli noi cu privire la declaraţiile fiscale întocmite de către contribuabilii plătitori de TVA. În concluzie, consecinţele se traduc printr-o creştere a poverii administrative în ceea ce priveşte întocmirea acestora, întrucît decontul lunar de TVA va conţine un volum mai mare de informaţii decît cel prevăzut în decontul prezent. Mai mult, contribuabilii implicaţi în tranzacţii intracomunitare de bunuri va trebui să depună, trimestrial, declaraţii recapitulative care conţin date despre livrările intracomunitare făcute pe fiecare client şi furnizor. În plus, vor face şi o raportare pentru scopuri statistice, numită declaraţia Intrastat. Cu alte cuvinte, contribuabilii vor fi asaltaţi de obligaţia respectării noilor cerinţe cu privire la raportarea achiziţiilor şi a livrărilor realizate. Aceştia va trebui să fie pregătiţi pentru întocmirea raportărilor fiscale şi statistice, la data de 1 ianuarie 2007. În aceste condiţii, sistemul informatic financiar-contabil folosit de contribuabili trebuie să fie adoptat şi modificat în aşa fel încît să poate furniza informaţiile care vor fi solicitate de comunitatea europeană. Schimbările legislative în materie de TVA reprezintă o parte importantă din procesul de integrare a României la UE. Dincolo de oportunităţile identificate de agenţii economici, perioada care va urma după data aderării va aduce o serie de dificultăţi practice care vor trebui depăşite de contribuabili, mai ales în ceea ce priveşte asimilarea noilor reglementări şi implementarea procedurilor de impozitare şi raportare fiscală solicitate de noua legislaţie.